Vasile Ghețu, judecător de instrucţie la Judecătoria Edineţ, în perioada 2004 - 2014, a dat în judecată instanța unde a activat, Consiliul Superior al Magistraturii și Ministerul Finanțelor, solicitând încasarea salariului ratat și a prejudiciului moral. Magistratul a cerut în total aproximativ 900 de mii de lei. Judecătorul a fost eliberat din funcție în legătură cu stabilirea necorespunderii evidente cu funcția deținută. Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii i-a acordat calificativul ”eșuat”. Totuși, magistratul remarcă că demiterea sa nu a fost legată de activitatea sa profesională, dar s-a datorat îmbolnăvirii lui activând ca judecător. Acesta spune că atunci când a fost numit în funcție avea o stare de sănătate foarte bună, însă, activând în calitate de judecător de instrucție timp de aproape zece ani, s-a îmbolnăvit grav. Asta pentru că ”în lucru persistă o încordare permanentă, exigență sporită, deoarece zilnic trebuie să adopți hotărâri de judecată și decizii prompte privind privarea de libertate a cetățeanului”. De asemenea, Vasile Ghețu spune că de multe ori lucra peste orele de muncă și apăreau emoții negative, iar ”situațiile emoționante permanente sunt un factor care au dus la îmbolnăvirea sa”. La toate acestea, judecătorul a mai spus că s-a mai adăugat și faptul că, Consiliul Superior al Magistraturii i-a aplicat o sancțiune disciplinară în privința sa, care ulterior a fost anulată.  Prin urmare, persoana a fost internată în spital de mai multe ori, iar boala s-a acutizat. Reclamantul a mai indicat în cererea sa că diagnosticul stabilit corecpunde activității unui judecător. Boală manifestându-se prin faptul ca deseori este agitat și poate să ridice vocea, fapt calificat de către CSM ca încălcare a disciplinei. Mai mult ca atât, datorită bolii profesionale, fostul judecător susține că a suferit o schimbare a personalității. În momentul depunerii cererii de judecată, fostul judecător a susținut că ”se simte foarte prost cu sănătatea, supraviețuiește numai cu medicamente costisitoare pe care le cumpără din Europa, nu se poate deplasa”. Toate cheltuielile sunt acoperite de către soția sa și din pensia de dizabilitate, care constituie 2.762 de lei. Prin urmare, reclamantul spune că, având în vedere faptul că boala de care suferă exclude posibilitatea de a-și continua activitatea profesională și aceasta este legată anume de faptul că exercitând profesia de judecător s-a îmbolnăvit, a pierdut mijloacele financiare de întreținere pentru o viață decentă. Astfel, persoana a solicitat achitarea salariului ratat, în sumă totală de peste 389 de mii de lei, iar și a prejudiciului moral de 500 de mii de lei. Totuși, reclamantul susține că cheltuielile sale sunt cu mult mai mari decât banii solicitați. Judecătoria Soroca, sediul central a respins cererea de chemare în judecată, considerând că este neîntemeiată. Decizia a fost menținută, ulterior, de către Curtea de Apel Bălți. Instanța a constatat că starea de sănătate precară a fostului judecător nu poate fi calificată drept o boală profesională. Pentru ca o afecțiune a organismului să fie calificata ca boală profesională trebuie sa fie îndeplinite următoarele condiţii:
  • să decurgă din exercitarea unei meserii sau profesii;
  • să fie provocată de factori nocivi, fizici, chimici, biologici, caracteristici ale locului de munca sau de suprasolicitări;
  • acţiunea factorilor nocivi asupra organismului sa fie de lunga durată.
Mai mult ca atât, nici într-un act medical nu este făcută mențiunea precum că starea de sănătate a apelantului s-a acutizat în legătură cu activitatea sa profesională de judecător. Hotârârea Curții de Apel poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiţie în termen de două luni. Anterior, presa a scris că magistratul are reputația unei persoane care, deseori, are un comportament inadecvat şi îşi iese uşor din fire. Asta după ce, pe parcursul anilor 2011-2012, şi-a permis, sistematic, să strige, să înjure, să se comporte agresiv, grosolan şi înjositor faţă de participanţii la proces, în special faţă de lucrătorii structurilor afacerilor interne şi de colegii săi de serviciu.