Instanțele judecătorești au examinat 3.666 de demersuri de aplicare a măsurii preventive, în 2017. Dintre acestea, 3.470 s-au referit la aplicarea arestului, iar 196 - la arestul la domiciliu. Datele sunt incluse într-o hotărâre cu privire la Nota informativă a Inspecției judiciare din subordinea Consiliului Superior al Magistraturii, referitor la aplicarea măsurilor preventive de arest și arest la domiciliu de către instanțele judecătorești în perioada 1 ianuari - 31 decembrie 2017. Potrivit datelor, din numărul total de demesuri au fost admise 3.201, dintre care:
  • 3.014 - aplicare a arestului;
  • 187 – arest la domiciliu.
  • 448 -  demersuri respinse. 
În cazul 17 demersuri au fost încetate procedurile.  La fel, în 2017 au fost examinate, în total, 5.775 demersuri de prelungire a măsurii preventive, inclusiv a arestului preventiv – 4.926 și a arestului la domiciliu – 849. Din numărul total de demersuri de prelungire a măsurii preventive au fost admise 5.348 demersuri. Mai mult, arestul preventiv și arestul la domiciliu a fost prelungit:
  • până la 2 luni – în 4.366 cazuri; 
  • până la 3 luni – în 695 cazuri; 
  • până la 4 luni – în 236 cazuri; 
  • până la 5 luni – în 31 cazuri; 
  • până la 6 luni – în 20 cazuri.
Curțile de apel au examinat în total 5.747 recursuri cu privire la eliberarea mandatelor de arest și prelungirii termenului:
  • Curtea de Apel Chișinău - 4.566 recursuri, dintre care respinse – 4.069, admise – 455, recursuri retrase - 42;
  • Curtea de Apel Bălți – 940 recursuri, dintre care respinse - 830, admise – 99, recursuri retrase – 11 cazuri;
  • Curtea de Apel Cahul – 120 recursuri, dintre care 86 respinse, 34 admise;
  • Curtea de Apel Comrat – 120 recursuri, dintre care 92 respinse, 27 admise, 1 - încetat.
În hotărâre se mai spune că informațiile generalizate, prezentate de instanțe, denotă că majoritatea demersurilor de aplicare a măsurilor preventive sub formă de arest și arest la domiciliu sunt cu privire la infracțiuni grave, deosebit de grave și excepțional de grave, printre acestea cele mai des întâlnite sunt infracțiunile contra patrimoniului, coruperea pasivă și activă și infracțiuni contra securității și a ordinii publice, traficul de droguri și traficul de influență, iar din cele excepțional de grave prevalează infracțiunile de omucidere și trafic de copii în circumstanțe agravante. În mai multe instanțe ponderea cea mai mare de aplicare a măsurii preventive sub forma de arest la domiciliu este bazată pe infracțiunile grave, deosebit de grave și excepțional de grave. Un număr mult mai mic îl constituie infracțiunile mai puțin grave și ușoare, în aceste cazuri temeiurile de aplicare a măsurilor preventive fiind altele (riscurile eschivării de la organul de urmărire penală sau instanță, exercitării presiunii asupra martorilor și participanților la proces, etc.). Prin urmare, numărul de admitere a demersurilor de aplicare a măsurilor preventive sub formă de arest preventiv se datorează în mare măsură caracterului infracțiunilor, personalității bănuiților, inculpaților și altor factori, în special, a stării infracționale. La fel, Inspecția judiciară a mai precizat că, de regulă, demersurile de aplicare a măsurii preventive se examinează într-o singură ședință, iar amânările au avut loc pe motivul că învinuiții nu au fost escortați la timp sau a apărut necesitatea prezentării de către părți a materialelor suplimentare, etc. Majoritatea încheierilor se pronunță integral, iar în unele cazuri de pronunțare a dispozitivelor încheierilor, mandatele au fost eliberate fiind redactate integral. În urma examinării datelor prezentate de către Inspecția judiciară, CSM a remarcat faptul că legea pune la dispoziție un număr de alternative la măsura arestului preventiv, printre care arestul la domiciliu, controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauțiune, însă ele sunt rareori folosite. Prin urmare, s-a recomandat judecătorilor să respecte legislația în ce privește aplicarea măsurilor preventive de arest și arest la domiciliu de către instanțele judecătorești.