Cererile de recurs nu vor mai putea fi declarate inadmisibile pe motiv că sunt vădit neîntemeiat. Acest temei se propune a fi abrogat din prevederile Codului de procedură penală. Modificările legislative au fost propuse, recent, pentru consultări publice. Autoritățile susțin că procedura admisibilităţii recursului prevede cercetarea unor aspecte strict formale, care nu pun în discuție chestiuni ce țin de soluţionarea fondului recursului. Astfel, la etapa admisibilităţii se verifică cererea de recurs doar sub aspectul regularităţii sale, respectiv al îndeplinirii condiţiilor în care poate fi exercitat recursul, referitor la hotărârile ce pot fi atacate, temeiurile de recurs, titularii cererii şi termenul de declarare. În timp ce aprecierea caracterului vădit nefondat al cererii presupune verificarea unor elemente ce vizează fondul cauzei și aprecierea legalității acesteia. O altă modificare prevede că recursul se va judecă în ședință de judecată, cu citarea părţilor, a căror neprezentare nu împiedică examinarea cauzei. În prezent, Codul de procedură penală stipulează că recursul se judecă fără citarea părţilor la proces. La judecarea recursului în şedinţă publică poate să participe procurorul şi persoanele ale căror interese sunt atinse prin argumentele invocate în recurs. În acest mod, autorii spun că vor asigura respectarea dreptului părților de a pleda în fața instanței de recurs. Totodată, autoritățile propun modificarea modului de calculare a termenului în care poate fi depus apelul, prevăzut de Codul de procedură civilă. Astfel, se propune ca apelul să poată fi declarat timp de 30 de zile din data comunicării comunicării dispozitivului hotărârii, și nu din data pronunțării acesteia, cum este acum. Modificarea este necesară pentru că, participanții la proces, care nu au fost prezenți la ședință, primesc dispozitivul timp de cinci zile. Astfel, se atestă situații în care părțile au pierdut dreptul de exercitare a apelului din motivul calculării termenului de la data pronunțării deciziei și nu de la data comunicării acesteia. Proiectul mai prevede excluderea competenței Curții Supreme de Justiție de a adopta hotărâri explicative în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară ar putea fi exclusă. În schimb, unificarea practicii judiciare se va realiza pe cale jurisprudențială, prin deciziile pronunțate pe cauze individuale. De asemenea, sunt stabiline noi prevederi privind calitatea hotărârilor emise de către magistrați.