Reprezentanții unei bănci, nemulțumiți că trebuie să achite onorariul lichidatorului unei întreprinderi aflată în insolvabilitate, cer magistraților de la Curtea constituțională să declare neconstituționale unele prevederi din Legea insolvabilității care vizează remunerarea administratorului/lichidatorului. Mai exact, judecătorii trebuie să se expună asupra constituționalității unor sintagme din alin. (7) și (8) ale art. 70. Acestea prevăd că:
  • (7) Onorariul de succes sub formă procentuală se plăteşte din contul creditorilor, în funcţie de volumul şi de complexitatea administrării, în cuantum de cel mult 5% din sumele distribuite creditorilor în urma valorificării masei debitoare şi/sau din suma creanţelor stinse prin compensare, cu transmiterea în natură în contul datoriei a bunurilor din masa debitoare. În cazul în care statul este creditor majoritar, onorariul de succes sub formă procentuală se stabileşte în baza unei grile aprobate prin hotărâre de Guvern.
  •     (8) Onorariul de succes se reţine de administrator/lichidator, la data distribuirii masei debitoare, din sumele repartizate creditorilor în contul stingerii creanţelor validate, iar în cazul stingerii creanţelor prin compensare, se achită de creditor cu cinci zile înainte de data transmiterii în natură a bunurilor din masa debitoare.
Autorii inițiativei susțin că, potrivit normelor contestate, sumele care urmează a fi achitate administratorului/lichidatorului, cu titlu de onorariu de succes, sunt deduse în mod inechitabil din suma bănească pe care creditorul urmează să o primească ca urmare a validării de către instanța de judecată prin tabelul de creanțe – care reprezintă o hotărâre definitivă și irevocabilă, și puse în final pe seama creditorilor. În consecință, se încalcă principiul caracterului obligatoriu al hotărârilor judecătorești irevocabile, garantat de Constituție. De asemenea, reprezentanții băncii spun că se încalcă dreptul de proprietate al creditorului asupra bunului său. La fel, sintagmele contestate sunt discriminatorii în raport cu alte norme de drept ce reglementează încasarea sumelor achitate în calitate de onorarii achitate fie executorului judecătoresc, în cazul executării unor creanțe sau altor drepturi ale creditorului recunoscute prin hotărâri judecătorești, fie avocaților pentru serviciile de asistență juridică prestate în cadrul unui proces judiciar, cheltuieli pe care legiuitorul le atribuie în sarcina debitorului sau părții care a pierdut procesul.