Un grup de deputați solicită Curții Constituționale să se expună în privința prevederilor din Codul penal care se referă la absolvirea totală de răspundere penală a autodenunțătorului. Parlamentarii au depus o sesizare pentru exercitarea controlului constituționalității sintagmei ”sau dacă persoana s-a autodenunțat neștiind că organele de urmărire penală sunt la curent cu infracțiunea pe care a săvârșit-o” din alin. (4) al art. 325 - Corupere activă, alin. (4) al art. 326 -  Traficul de influență și alin. (4) al art. 334 - Darea de mită din Codul penal. Esența sesizării depuse constă în obiecții de neconstituționalitate referitoare de liberarea/ absolvirea totală de răspundere penală a persoanelor care comit acte grave de corupție și care s-au autodenunțat instituțiilor de drept. Potrivit Codului de procedură penală, autodenunțarea este una din modalitățile de sesizare a organului de urmărire penală și reprezintă înștiințarea benevolă făcută de o persoană fizică sau juridică despre săvârșirea de către ea a unei infracțiuni de care structurile de urmărire penală nu sunt la curent cu această faptă. În sesizare se menționează că, raportând definiția legală a autodenunțului la obiectul sesizării, autodenunțul reprezintă situația în care o persoană, care a sârvârșit o infracțiune de corupție, dorește să beneficieze de circumstanțe de atenuare sau de exonerare totală a răspunderii penale, în condițiile legii, și anunță autoritățile judiciare despre comiterea infracțiunii, înainte ca acestea să fi aflat din alte surse. Autorii sesizării au precizat că autodenunțul pentru infracțiunile de corupere activă, trafic de influență și dare de mită, așa cum sunt acestea în prezent reglementate de lege, comportă vicii de constituționalitate, deoarece dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 din Constituție referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și autorităților publice, precum și a principiului proporționalității. La fel, autorii menționează că, deși contribuie la furnizarea unor informații esențiale structurilor de urmărire penală, autodenunțătorului îi este aplicat un tratament juridic diferit. Această situație nu-și găsește justificare în exigențele constituționale consacrate de art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora ”Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenența politică, avere sau origine socială”. Autorii sesizării au făcut trimitere și la jurisprudența Curții Constituționale care a statuat constant că: ”… corupția subminează democrația și statul de drept, conduce la încălcarea drepturilor omului, subminează economia și erodează calitatea vieții. Prin urmare, lupta împotriva corupției este parte integrantă a asigurării respectării statului de drept”.