Controlul activității unui agent economic se va inițiază doar în urma analizei şi evaluării riscurilor. Planul controalelor se va întocmi de către instituția de control în baza criteriilor de risc stabilite conform particularităților obiectului controlului, persoanelor supuse controlului şi ale raporturilor anterioare cu organul de control. Prevederile sunt incluse într-un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea Metodologiei de planificare a controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor pentru domeniul de control efectuat de către Inspectoratul de Stat al Muncii. Documentul a fost supus consultărilor publice. Potrivit proiectului, nivelul de risc estimat pentru fiecare persoană/unitate supusă controlului determină nivelul frecvenţei şi intensității acţiunilor de control ce se aplică acesteia. Analiza riscurilor, în baza criteriilor de risc se aplică în următoarele situații:
  • la planificarea anuală a controalelor;
  • la luarea deciziei privind efectuarea unui control inopinat;
  • la identificarea soluției optime cu privire la plângerea depusă la Inspectorat sau la informațiile privind încălcarea legislației care au devenit cunoscute;
  • la elaborarea listelor de verificare și la stabilirea cerințelor de reglementare care trebuie incluse în lista de verificare;
  • la planificarea strategică a activității de control;
  • în alte situații referitoare la decizii în domeniul controlului asupra activității de întreprinzător.
Criteriul de risc sumează un set de însuşiri ale subiectului şi/sau obiectului pasibil controlului sau de circumstanțe referitoare la raporturile precedente ale persoanei supuse controlului cu Inspectoratul, ale căror existenţă şi intensitate indică probabilitatea cauzării de daune vieţii şi sănătăţii salariaţilor, încălcării drepturilor la muncă. Criteriile de risc reflectă probalitatea apariției prejudiciului și/sau mărimea acestuia. La stabilirea probabilității apariției prejudiciului se utilizează următoarele criterii de risc generale:
  • durata de la data efectuării ultimului control;
  • numărul de persoane angajate;
  • istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, dar și cu prescripțiile Inspectoratului.
Criteriile de risc stabilite trebuie să întrunească următoarele principii:
  • sunt să fie relevante scopului activității Inspectoratului;
  • să acopere toate întreprinderile pasibile controlului efectuat de către Inspectorat;
  • să fie bazate pe informaţie certă, veridică şi accesibilă.
În document se mai menționează că, în primul rând, se aleg criteriile care acordă posibilitatea de atribuire a gradului de risc unei persoane/unități concrete, în baza unei informaţii valorice (statistice), care poate fi obţinută, ori de câte ori este necesar, din surse exterioare care nu țin nici de activitatea Inspectoratului, nici de datele furnizate direct de unitate; să poată fi sunt ierarhizate conform ponderii și intensității riscului pe care îl reflectă. Criteriile de risc utilizate de Inspectorat sunt următoarele:
  1. utilizarea/prestarea muncii nedeclarate;
  2. restanțe la plata salariului;
  3. perioada de activitate a unității;
  4. durata de la data efectuării ultimului control;
  5. numărul de angajați;
  6. istoricul conformității sau neconformității cu prevederile legislației, și cu prescripțiile Inspectoratului.
Potrivit documentului, fiecare criteriu de risc se repartizează pe grade/niveluri de intensitate, punctate conform valorii gradului de risc. Scara valorică este cuprinsă între 1 şi 5, unde 1 reprezintă gradul minim şi 5 – gradul maxim de risc. După efectuarea primului control cu utilizarea acestui criteriu de risc, instituția de control revizuieşte punctajul acordat în funcţie de datele şi informaţiile acumulate în cadrul controlului. În descrierea fiecărui criteriu de risc, acordarea punctelor este urmată de explicarea circumstanțelor pentru fiecare nivel de risc, ceea ce permite identificarea nivelului de risc al fiecărei entități/unități economice. La acordarea cifrelor valorice se ţine cont de ponderea fiecărui grad/nivel de risc în cadrul criteriului de risc şi de uniformitatea trecerii de la un nivel de risc la altul, astfel încât să fie reflectat un conținut complet şi relevant al nivelurilor de risc posibile: de la nivelul minim la nivelul maxim de risc.