Calificativele acordate de către membrii Comisiei de licențiere în profesia de avocat, în cazul persoanelor care vor fi examinate pentru a accede în avocatură, vor putea fi contestate. Curtea Constituțională a declarat drept neconstutițional textul din art. 43 alin. 5 din Legea avocaturii ”...în partea ce ţine de procedura de organizare a examenelor. Calificativul acordat nu poate fi contestat”. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituțională de către un candidat la profesia de avocat, prin intermediul Judecătoriei Cahul, și a menționat că Legea avocaturii nu este conformă cu Constituția. Mai exact, și-a manifestat dezacordul în privința anumitor prevederi din lege, care țin de modul de examinare la obținerea licenței de avocat, de împuternicirile și de componența Comisiei de licențiere, dar și imposibilitatea contestării calificativului acordat la examen. Până la pronunțarea soluției din partea Curții Constituționale, Legea cu privire la avocatură acorda dreptul de a contesta în instanță procedura doar sub aspect de organizare a examenelor. Aceasta se referea la verificarea din partea instanței dacă procesul de examinare a fost transparent, dacă condițiile au fost egale pentru toți candidații sau dacă modul de examinare a fost obiectiv. Calificativul acordat de către Comisia de licențiere în profesia de avocat nu putea fi, însă, contestat. Astfel, în urma deciziei magistraților Curții, ultimul cuvânt în cazul respingerii unui candidat de a accede în funcția de avocat îl vor avea judecătorii din instanțe, dacă decizia Comisiei de licențiere în profesia de avocat va fi contestată. Legea avocaturii prevede că în cazul în care un candidat este respins, acesta are dreptul de a solicita admiterea repetată după expirarea a șase luni de la data primului examen. În cazul în care nici a doua oară candidatul nu susține examenul, avocatul stagiar trebuie să o ia de la capăt și să parcurgă toate etapele. În același timp, președintele Uniunii Avocaților din Moldova (UAM), Emanoil Ploșnita, a precizat, într-o postare pe Facebook, că UAM a formulat o opinie în privința sesizării examinate și care a fost trimisă în adresa CCM . În opinia UAM se spune că interdicția contestării în instanța de judecată a calificativului acordat la examenul de admitere nu constituie o încălcare a art. 20 din Constituție, deoarece accesul la justiție nu este un drept absolut și nu presupune posibilitatea contestării a oricărei hotărâri. La fel, în opinia UAM se mai spune că ”acordarea calificativului ține de competența de examinare a răspunsurilor oferite de persoana examinată. Judecătorul nu poate înlocui întreg procesul de examinare prin modificarea calificativelor. Atribuirea unei astfel de competențe instanței ar însemna, de facto, o situație absurdă de atribuire instanțelor de judecată a funcției de evaluare a cunoștințelor. Ori, rolul și funcțiile instanțelor sunt altele și anume de soluționare a litigiilor”. La fel, UAM a precizat că posibilitatea acordării competențelor Uniunii Avocaților în ceea ce privește admiterea în profesia de avocat nu este grevată de nici un viciu de neconstituționalitate. Volumul reglementat al competențelor Ministerului Justiției, în calitate de ministerul de resort și Uniunii Avocaților, în calitate de organ profesional, în domeniul organizării profesiei de avocat constituie opțiunea și discreția acordată de organul legislativ suprem. Din contra, aceste competențe ale Uniunii Avocaților sunt în conformitate cu Principiul I (2) al Recomandării Comitetului de Miniștri (2000) 21F din 25 octombrie 2000 privind libertatea de a exercita profesia de avocat si cu Memorandumul explicativ însoțitor, în care se menționează că ”autorizația de a practica în calitate de avocat si de a accede la această profesie trebuie să se facă doar de un organ independent. Organul independent poate fi un organ profesional sau un organ în compoziția căruia intră membrii sistemului judiciar, membrii publicului general si alți membri, pe lângă un număr de reprezentanți ai profesiei de avocat”.