Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcție ar putea fi modificată, iar la depunerea documentelor pentru obținerea certificatului de urbanism pentru proiectare, în mod obligatoriu, va fi prezentat actul ce confirmă dreptul de proprietate privată asupra terenului. Modificările sunt incluse într-un proiect de lege înregistrat în Parlament.  Potrivit documentului, în prezent, certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează în baza cererii în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și copii, următoarele acte: 
  • buletinul de identitate (pentru persoana fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoana juridică);
  • raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați; 
  • acordul autentificat notarial al coproprietatilor de imobil/terne ale căror interese pot afecta nemijloci în procedul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit; 
  • schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în zonă cu regum special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului; 
  • schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau în zonele construite înscrise în registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. 
Ulterior, în baza certificatului de urbanism pentru proiectare și altor acte necesare, se eliberează autorizația de construcție. În prezent, autoritățile publice locale, transmit în arendă persoanelor juridice și fizice terenuri proprietate publică, pe un termen de trei - cinci ani. Ulterior, în baza contractului de arendă obțin certificate de urbanism și autorizații de construire pe terenul arendat. Astfel, bunul imobil nou construit este înregistrat în registrul bunurilor imobile ca proprietate privată, la expirarea contractului de arendă terenul proprietate publică nu este liber și fără grevări, iar autoritatea publică locală ca proprietar nu îl mai poate folosi și valorifica conform destinației. Ulterior, terenul este privatizat în baza Legii privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului sau în temeiul Legii privind condominiului în fondul locativ. Conform rapoartelor Curții de Conturi, s-a constatat că această practică de gestionare incorectă a patrimoniului autorităților publice locale reduce veniturile și prejudiciază bugetul și poate fi calificată drept risc de producere a fraudei.  În document mai este menționat că, potrivit datelor statistice, în Chișinău continuă să crească numărul blocurilor noi. În 2012 a început construcția a 96 de blocuri, în 2013 - 88, iar în 2016 în proces de construcție erau 216 case multietajate.