O femeie și-a dat în judecată vecina după ce apartamentul său a fost inundat. Mai exact, vecina a deconectat ilegal încălzirea centralizată și în momentul când a fost pornită alimentarea cu energie termică a blocului s-a produs inundația în apartamentul reclamantei. După ce s-a adresat către autorități, a fost întocmit Raportul de evaluare, conform căruia prejudiciul material cauzat imobilului ei în urma inundației constituie suma de 14.726 de lei, ceea ce reprezintă cheltuieli de reparație a apartamentului. Pe lângă aceste cheltuieli, au fost suportate și alte cheltuieli cum ar fi înștiințarea pârâtei în privința expertizelor, în sumă de 401 de lei, cheltuieli pentru raportul de evaluare a daunei în sumă de 960 de lei, cheltuieli pentru informarea pârâtei în sumă de 90 de lei, cheltuieli pentru procurarea medicamentelor în sumă de 146 de lei, iar în total cheltuieli în sumă de 1.745 de lei. Reclamanta a indicat că a suportat și suferințe de ordin moral manifestate prin stres, neliniște, discomfort. Prin urmare, a cerut 50 de mii de lei drept prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Bălți acţiunea a fost admisă parţial. S-a încasat prejudiciul material în sumă de 14.726 de lei, cheltuieli de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 594 de lei, cheltuieli pentru efectuarea expertizei în sumă de 960 de lei, cheltuieli de înștiințare a pârâtei în sumă de 98 de lei și cheltuieli de solicitare a informațiilor în sumă de 151 de lei. La fel, s-au încasat 2 mii de lei drept prejudiciu moral.  Pârâta a depus apel, care a fost respins. Ulterior s-a adresat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție în care a motivat că ambele instanţe de judecată au considerat că faptul inundării de către recurentă a fost demonstrat pe deplin, însă probele administrate în proces au fost insuficiente şi nu au demonstrat faptul inundării apartamentului intimatei de către recurentă. Aceasta a precizat că pentru a dovedi acest fapt urma să fie numită o expertiză la Centrul Naţional de Expertize Judiciare. Instanţa de recurs a considerat că decizia instanţelor de judecată de admitere a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului material este întemeiată, deoarece se bazează pe cumulul de probe administrate în cadrul cercetării judecătoreşti prin care incontestabil s-a dovedit că inundarea apartamentului reclamantei s-a datorat scurgerii din imobilul recurentei care neautorizat a efectuat debranşarea apartamentului de la sistemul central de încălzire. Instanţa de recurs a menţionat, însă, că admiterea parţială a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 2 mii de lei este neîntemeiată. Și asta pentru că instanţele de judecată inferioare, admiţând parţial pretenţia de reparare a prejudiciului moral, au interpretat eronat art. 1422 Cod civil. Asta pentru că, potrivit art. 1398 alin. (1) Cod civil şi art. 1422 alin. (1) Cod civil, prejudiciul moral poate fi reparat numai în cazul în care repararea acestuia este expres prevăzută de lege. Or, la caz, art. 1413 Cod civil nu prevede posibilitatea reparării prejudiciului moral. Prin urmare, prevederile acestei norme nu sunt aplicabile raportului juridic litigios privind repararea prejudiciului moral, în consecinţă instanţele de judecată inferioare au aplicat o normă străină acestui litigiu. În final, Curtea Supremă de Justiție a casat decizia prin care inițial a fost acordat și prejudiciu moral. În rest, decizia Curţii de Apel Bălţi şi hotărârea Judecătoriei Bălţi au fost menținute. Ce trebuie să știți dacă v-au inundat vecinii, vedeți aici.