Un avocat a solicitat Curții Constituționale controlul constituționalității unor articole din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Mai exact, a cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate în privința sintagmelor ”condițiile” și ”cazurile” din art. 1 al Legii. La fel, a cerut verificarea art. 3 și 6 din aceeași Lege. La baza sesizării este un caz aflat pe rolul Curții de Apel Chișinău, în care clienta sa s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Republicii Moldova, reprezentată de către Guvern, Procuratura Generală, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin erori săvărșite în procesul penal de către procurori și instanțelor de judecată.  În sesizare se menționează că instanța a fost informată că procurorii intenționat au ignorat prevederile art. 19, 254 din Codul de procedură penală și au refuzat să efectueze o anchetă completă, obiectivă și sub toate aspectele pentru stabilirea adevărului. La fel, se spune că fără niciun temei legal a fost refuzată pornirea urmăririi penale. În sesizare se mai spune că la stadiul urmării penale, victima, care este și reclamanta, a adresat mai multe întrebări, însă nu a primit răspunsuri. La fel, se mai spune că pe parcursul examinării cauzei, procurorii și instanțele de judecată au încălcat flagrant prevederile art. 19 și 254 din Codul de procedură penală și au comis erori grave ce cad sub incidența art. 53 (2) din Constituție.  Autorul sesizării solicită verificarea constituționalității prin prisma art. 53 (2) din Constituție, care,  potrivit sesizării, stipulează cu certitudine că statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârșite în procese penale de către organele de anchetă și instanțele judecătorești.