Doar o treime dintre agenții economici notificați de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) au prezentat carnetele de muncă ale angajaților pentru a fi scanate. De ce este nevoie ca acestea să fie digitalizate și ce riscă cei care nu se conformează, aflați dintr-un interviu oferit de președinta CNAS, Laura Grecu. BizLaw: Câți contribuabili au prezentat carnetele de muncă ale angajaților pentru a fi scanate? Câți urmau să facă acest lucru? Laura Grecu: Activitatea de scanare a carnetelor de muncă a fost reglementată prin prevederile Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 cu privire la unele aspecte ce ţin de evidenţa stagiului de muncă şi la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007. Potrivit acestor prevederi, Casa Naţională de Asigurări Sociale se obligă să scaneze informaţia din carnetele de muncă, iar angajatorii se obligă să prezinte carnetele de muncă ale angajaţilor pentru a fi scanate. Una din prevederile Hotărârii Guvernului prenotate a fost prezentarea de către CNAS pentru publicare în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a unui grafic de prezentare de către agenţii economici a carnetelor de muncă. În listele publicate au fost incluşi peste 45 mii de agenţi economici. În prezent, la structurile teritoriale ale CNAS au prezentat carnetele de muncă ale angajaţilor pentru scanare peste 15,5 mii de angajatori care au depus aproximativ 335 mii de carnete de muncă pentru 170 mii de angajaţi. BizLaw: Ce se va întâmpla cu cei care nu s-au conformat în termenul stabilit? Riscă sancțiuni sau li se va mai oferi o șansă? Laura Grecu: Pentru categoriile de agenţi economici care nu se conformează prevederilor Hotărârii Guvernului nu sunt prevăzute careva sancţiuni administrative, dar angajatorii urmează să cunoască că neprezentarea datelor pentru scanare este în detrimentul viitorului beneficiar de pensie care nu avea posibilitatea să solicite online dreptul la pensie. BizLaw: Contribuabilii au fost anunțați că trebuie să prezinte carnetele de muncă doar prin intermediul anunțurilor publicate în Monitorul Oficial și pe pagina web a CNAS sau au fost sesizați și direct? Laura Grecu: De către CNAS a fost depus maxim efort pentru informarea plătitorilor de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat despre necesitatea prezentării carnetelor de muncă pentru scanare. Procesul a fost mediatizat prin intermediul mass-media, s-a conlucrat cu autorităţile publice locale (raionale). De asemenea, angajatorii au fost contactaţi telefonic, precum şi informaţi prin intermediul adreselor electronice. Concomitent, Casele teritoriale au expediat în adresa fiecărui agent economic scrisori de informare prin intermediul poştei tradiţionale. BizLaw: Ce trebuie să facă cei care s-au regăsit în liste, dar nu au angajați care nu au muncit până în 1999? Laura Grecu: Evident că nu toţi agenţii economici publicaţi în Monitorul Oficial vor prezenta carnetele de muncă ale angajaţilor, deoarece aceştia nu dispun de carnete pasibile scanării, dat fiind faptul că carnetele care necesită a fi prezentate urmează să întrunească câteva condiţii. Prima condiţie de prezentare de către angajatori a carnetelor la Casa teritorială de asigurări sociale este selectarea acestora în funcție de existenţa activităţii de muncă a angajatului în perioada de până la 1 ianuarie 1999. Se vor prezenta doar acele carnete care conţin înscrieri pentru perioada respectivă. O a doua condiţie este că persoana nu a atins vârsta de pensionare şi nu beneficiază de pensie în sistemul public de asigurări sociale. Categoriile de angajatori care nu deţin carnete de muncă care să întrunească condiţiile de scanare urmează să prezinte o notă informativă în formă scrisă la CTAS unde este înregistrat în calitate de plătitor de contribuţii pentru a informa despre lipsa carnetelor care corespund condiţiilor de scanare. BizLaw: De ce este necesară scanarea carnetelor de muncă? Laura Grecu: Scanarea datelor din carnetele de muncă se efectuează în scopul completării conturilor personale de asigurări sociale cu informaţia privind stagiul de muncă realizat până la 1 ianuarie 1999, care va servi drept temei pentru stabilirea pensiilor pentru viitor, dat fiind faptul că la etapa actuală în conturile personale ale asiguraţilor se conţine informaţia cu privire la stagiul de cotizare şi venitul asigurat realizat după 1 ianuarie 1999. Pentru această perioadă nu se mai prezintă careva documente suplimentare la stabilirea pensiei. Pe parcursul ultimelor perioade în cadrul CNAS au fost realizate un şir de activităţi importante ce ţin de modernizarea serviciilor prestate. Urmare a scanării carnetelor se preconizează automatizarea procesului de solicitare şi de confirmare a dreptului la pensie în regim online. Adică, aplicaţia e-Cerere disponibilă în prezent pentru solicitarea indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii (indemnizaţia unică la naştere, indemnizaţia pentru îngrijirea copilului până la 3 ani şi respectiv 1,5/2 în cazul persoanelor neasigurate, indemnizaţia paternală), disponibilă prin intermediul paginii web a CNAS accesând banerul e-Cerere, ulterior va putea fi extinsă cu cerere de acordare a pensiei. BizLaw: Ce trebuie să facă persoanele fizice, care nu sunt angajate în prezent, dar care au activat până în 1999? Laura Grecu: O altă prevedere a Hotărârii Guvernului nr. 426 din 15 mai 2018 este prezentarea la CTAS pentru scanare a carnetelor de către persoanele fizice, care nu sunt încadrate în câmpul muncii. Conform Regulamentului privind scanarea informaţiei din carnetele de muncă pentru perioada realizată până la 1 ianuarie 1999 persoanele fizice, neîncadrate în câmpul muncii, sunt în drept să prezinte individual, la CTAS din raza domiciliului, carnetul de muncă aflat în posesie în original, pentru scanare şi completarea informaţiei din contul personal cu datele despre activitatea de muncă realizată până la 1 ianuarie 1999. În cazul dat, scanarea şi returnarea carnetului de muncă are loc la momentul adresării persoanei la CTAS. Adiţional comunicăm că procesul de scanare a informaţiei din carnetele de muncă a persoanelor fizice neîncadrate în câmpul muncii va continua şi după situaţia de la 1 ianuarie 2019. Adică, persoanele care nu vor prezenta individual carnetele până la finele anului curent, le vor putea prezenta şi după această dată, în special persoanele aflate în străinătate. BizLaw: Cei care nu le prezintă riscă cumva să nu le fie calculate toate contribuțiile la stabilirea pensiei? Laura Grecu: Pentru persoanele care au desfăşurat activitate până la 1 ianuarie 1999 şi informaţia nu este înscrisă în contul personal, din motivul neprezentării carnetului pentru scanare, solicitantul, la data stabilirii pensiei, va putea confirma activitatea de muncă realizată în această perioadă în conformitate cu Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor şi modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 21.03.2017, adică prin prezentarea în original a carnetului de muncă. BizLaw: Cine se ocupă de scanare, anagajații CNAS sau a fost nevoie de personal suplimentar? Câți bani au fost prevăzuți pentru acest proces? Laura Grecu: Procesul de scanare a informaţiei din carnetele de muncă este asigurat de către specialiştii CTAS. Pentru procesul dat nu au fost cheltuite resurse suplimentare.  BizLaw: Când ar putea fi scoase din uz complet carnetele de muncă pe suport de hârtie? Laura Grecu: Nu ţine de competenţa CNAS. BizLaw: Mulțumim.