Un șofer, nemulțumit că a fost amendat pentru că nu a avea perfectată vinieta la automobilul pe care îl conducea, s-a adresat în instanță. Bărbatului i-a fost întocmit un proces verbal în baza art. 241 alin (1), art. 229 alin. (3) și art. 2873 alin. (2) Cod contravențional și i s-a aplica o amendă în mărime de 30, 6 și 78 unități convenționale consecutiv. Mai exact, 1500 de lei, 30 de lei și 3900 de lei. Încălcările sancționate de către agentul constatator se refereau la faptul că șoferul s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova cu o mașină neînmatriculată în țara noastră fără a deține certificatul ce atestă achitarea vinietei pentru o perioadă mai mare de șapte zile. La fel, a fost amendat pentru că a exploatat un vehicul care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit și pentru că nu a oprit la semnalele agentului de circulație. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenție și decizia de sancționare a agentului constatator, bărbatul a depus contestație împotriva acestora solicitând anularea actelor contestate cu încetarea procedurii contravenționale din motivul lipsei faptelor contravenționale imputate. Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Florești, a fost admisă contestația și s-a încetat procesul contravențional. În motivarea soluției adoptate, instanța a indicat că, din analiza vizuală a procesului-verbal, s-a constatat că agentul constatator a admis rectificări în rubrica ”Denumirea articolului şi alineatul actului normativ pentru care este prevăzută sancţiunea contravenţională”, corectând articolul în care a fost încadrat juridic fapta contravenţională - iniţial a fost indicat art. 2872 alin. (2), după care a fost modificat în art. 2873 alin. (2). Mai mult ca atât, de către agentul constatator au fost admise rectificări şi la rubricile: data întocmirii, timpul comiterii, precum şi la rubrica data aplicării. Prin urmare, din punct de vedere procedural, rectificarea articolului din procesul-verbal cu privire la contravenţie, precum şi rectificarea rubricilor menţionate mai sus, s-au făcut cu încălcarea dispoziţiilor imperative, deoarece există modificări executate cu pixul, iar conform legislaţiei, în special art. 443 alin. (7), în cazul necesităţii efectuării de adăugiri sau rectificări, agentul constatator încheie un nou proces-verbal cu privire la contravenţie, în care face consemnările respective. La fel, instanţa de judecată a stabilit că agentul constatator a semnalizat aşa-zisa faptă, fără de a prezenta instanţei probe cum ar fi planşe fotografice. Prin urmare, locul săvârşirii faptei contravenţionale a fost consemnat în mod generic de către agentul constatator, deoarece a omis să menţioneze locul exact în care șoferul a fost surpins. Judecătorii au precizat că în descrierii locului săvârşirii contravenţiei insuficient, există dubii în privința săvârșirii de către petiționar a faptei. Agentul constatator a atacat cu recurs decizia instanței de fondși a invocat ilegalitatea și netemeinicia hotărârii contestate, deoarece instanța nu a examinat obiectiv cauza contravențională. Magistrații de la apel au ajuns la concluzia că instanța de fond a apreciat corect probele, iar soluția data de instanță a fost una corectă. Prin urmare, recursul depus de agentul constatator a fost respins.