Procurorul Adina Florea a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii pentru ocuparea funcţiei de procuror- şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Funcţia de şef al DNA a devenit vacantă în 9 iulie, când preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruţa Kövesi. Din 9 iulie şi până în prezent, DNA este condusă interimar de procurorul Anca Jurma, fiica fostului procuror general Nicolae Cochinescu, scrie bursa.ro. Avizul negativ dat de CSM nu are efectul de a împiedica procedura de numire. De altfel, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a afirmat, în momentul alegerii Adinei Florea, că ştie că avizul va fi negativ, dar el va înainta propunerea sa către Administraţia Prezidenţială. Decizia finală îi aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, care poate refuza numirea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al DNA, moment ce ar coincide cu reluarea de la capăt a procedurii de selecţie pentru acest post vacant. Preşedintele Klaus Iohannis nu va mai putea refuza a doua propunere făcută de Tudorel Toader. Legea 303 din 2004 a fost modificată cu privire la acest aspect, iar în 25 septembrie Curtea Constituţională a respins obiecţiile ridicate de Iohannis, iar actul normativ a fost trimis la Cotroceni pentru promulgare. Avizul CSM a fost dat după câteva ore de audieri, în timpul cărora procurorul Adina Florea a explicat viziunea ei asupra conducerii DNA, dar a şi răspuns la întrebările membrilor Consiliului. În timpul audierii, Adina Florea, candidatul propus de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în urma celei de-a doua proceduri de selecţie, a menţionat: ”Nu am fost niciodată un procuror independent (..) pentru că am lucrat în sistemul în care ne desfăşurăm activitatea sub control ierarhic”. La această afirmaţie privind lipsa de independenţă a ei, şeful secţiei de procurori din cadrul CSM, Codruţ Olaru şi-a exprimat nedumerirea, moment în care Adina Florea a admis că a avut o exprimare nefericită. Referitor la activitatea DNA, procurorul Adina Florea susţine că obiectul de activitate al Direcţiei nu este cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu, ci de a investiga infracţiuni de corupţie la nivel înalt şi mediu. Ea a spus că atât timp cât nu s-au putut dovedi faptele de corupţie, s-a ”recurs la dovedirea infracţiunilor mai facile, cele de abuz. Nu acesta e rolul DNA, ci să găsească acele infracţiuni de corupţie săvârşite prin cele mai complexe metode alese de infractori”. Adina Florea a criticat fosta conducere a DNA: ”Unii procurori DNA au fost scoşi în faţă, aşa numiţii procurori-vedetă. Eu cred că procurorii trebuie să fie discreţi. (...) Nu trebuie să uităm de numărul mare de achitări. Finalitatea procedeului penal s-a dorit a nu exista atât timp cât instanţele de judecată au hotărât altfel, din acest punct de vedere. Era necesară o activitate managerială mult mai riguroasă, un control de temeinicie, care să iasă din sfera de formalism. Este de subliniat totodată, modul deficitar de soluţionare a situaţiilor de criză”. Candidata la şefia DNA susţine că procurorii trebuie să respecte legea şi nu să o conteste. Adina Florea a refuzat să îşi exprime opinia cu privire la modificarea legilor Justiţiei: ”Din punctul meu de vedere, ca procuror, aceste comentarii ar fi hazardate. Eu aş prefera să nu mă hazardez şi să nu fac astfel de comentarii cu privire la legile Justiţiei. Cred că rolul procurorului este de a aplica legea şi nu neapărat de a comenta legea, şi prin urmare voi aştepta (...) aceste modificări ale legilor Justiţiei şi, în măsura în care aceste modificări nu vor aduce beneficii pentru corpul procurorilor, cu certitudine vor exista pârghiile legale pentru ca aceste neajunsuri să fie puse în acord cu legea”. Vicepreşedintele CSM Codruţ Olaru s-a declarat nemulţumit de faptul că procurorul propus de ministrul Justiţiei pentru şefia DNA a avut în ultima vreme mai multe apariţii în mass-media: ”Aţi fost nominalizată pe 6 septembrie - într-un interval de 72 de ore aţi avut 11 apariţii publice pe toate mediile de informare - televiziuni, radio, presă scrisă, presă online. Vorbeaţi de acei procurori-vedetă, pe care trebuie să îi înlăturaţi, ca şi concept, din structura oricărei unităţi de parchet, şi sunt de acord cu dumneavoastră. Din această perspectivă, cred că a fost excesivă mediatizarea sau relaţia dumneavoastră de autopromovare, dacă vreţi, a candidaturii, scuzată să-mi fie expresia. Sunteţi deocamdată doar un candidat, nu sunteţi actualul şef al DNA, în condiţiile în care aţi avut şi intervenţii de o oră şi 10 minute în cadrul unor emisiuni”. Procurorul Adina Florea a invocat ”entuziasmul momentului” şi a precizat că nu s-a considerat niciodată o vedetă. Un subiect de discuţie s-a referit la protocoalele secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General. În opinia Adinei Florea, aceste protocoale au adăugat la legea penală şi de procedură penală, în loc să respecte legislaţia în vigoare. În legătură cu protocoalele, Adina Florea a fost menţionată de curând ca fiind unul dintre posibilii procurori care i-ar fi înmânat protocolul secret încheiat între Eduard Hellvig, şeful SRI, şi procurorul general Augustin Lazăr, în 8 decembrie 2016. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a apărat-o pe candidata propusă de el pentru şefia DNA şi a spus la CSM: ”Pe 27 septembrie, ne aflam împreună aici şi incidentul evocat, care a constituit temeiul amânării a fost sesizarea Inspecţiei Judiciare privind posibila abatere disciplinară comisă de domnia sa. Sesizarea a fost făcută pe 25 septembrie, cu două zile înaintea audierii, de la Inspecţia Judiciară ni se spune că sesizarea a fost făcută chiar în ziua în care urma să aibă loc audierea. Ni s-a spus că există un dosar penal in rem, care nu o vizează pe doamna Florea. Astăzi, când discutăm, astăzi nu avem la dosar, în documentaţia pe care o examinăm nicio dovadă a faptului că sunt suspiciuni, bănuieli rezonabile cu privire la comiterea unei fapte penale”.