Un avocat a încercat să repună pe rol un dosar invocând că mesajul de la instanța de judecată, prin care i s-a solicitat să înlăture neajunsurile la cererea de apel depusă, a ajuns în spam. Astfel, apărătorul a spun că nu avea cum să știe că solicitarea sa nu a fost admisă de către magistrați. Conform deciziei Curții Supreme de Justiției (CSJ) într-un dosar privind disputa a două companii din țara noastră cu un agent economic din Romania, avocatul a declarat apel la decizia primei instanțe. Totuși, magistrații nu s-a dat curs apelului declarat şi au acordat 10 zile calendaristice, calculate din data recepţionării încheierii, pentru lichidarea neajunsurilor. Exact peste o lună, Curtea de Apel Chișinău a decis restituirea cererii din motivul că apelanta nu a înlăturat în termen neajunsurile şi nu a prezentat cererea de apel întocmită în conformitate cu exigenţele Legii. Peste 12 zile de la decizia de respingere a cererii de apel, avocatul părții apelante a declarat recurs. Și anume, acesta a indicat că nu i-a fost comunicată încheierea instanţei de apel prin care nu s-a dat curs cererii de apel, deoarece aceasta a fost expediată prin intermediul poştei electronice, iar mail server-ul a direcţionat mesajul în compartimentul ”spam” al mailbox-ului. În acest sens, recurentul a evocat că în compartimentul ”spam” sunt direcţionate mesajele de publicitate sau considerate ca abuzive. Respectiv, nu a luat cunoştinţă de încheierea Curţii de Apel Chişinău, deoarece nu verifică conţinutul mesajelor înregistrate ca spam. Examinând dosarul, magistrații de la CSJ au respins recursul avocatului. Aceștia au menționat că prin prisma art. 56 alin. (3) şi art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, apelanta şi reprezentantul acesteia urmau să se folosească cu buna-credinţă de drepturile sale procedurale, aceştia având obligaţia prezumată de a manifesta diligenţă şi atitudine activă şi, la un interval rezonabil de timp, să se intereseze de dosarul care se află pe rolul instanţei de apel şi etapa procedurală la care se află acesta, pentru respectarea termenelor procedurale. Potrivit judecătorilor, din conţinutul normei invocate rezultă şi obligaţia reprezentantului companiei, adică a avocatului, de a verifica mesajele digitale expediate în adresa mailbox-ului său şi plasate nu doar în folderul ”mesajelor noi intrate”, dar şi în folderul cu ”spam”. Respectiv, faptul că destinatarul nu a văzut mesajul nu poate fi calificat ca o necomunicare a actului de procedură. Mai mult ca atât, în decizia CSJ se menționează că este reprehensibilă ipoteza reprezentantului recurentei precum că screenshot-ul din mailbox-ul său confirmă faptul că mesajul digital, prin care i-a fost expediată încheierea Curţii de Apel Chişinău, a fost înregistrat ca ”spam” şi nu a fost recepţionat de către destinatar, mesajul fiind cu statut de ”necitit”. În acest sens, magistrații denotă că orice mesaj digital poate fi mutat de către utilizatorul mailbox-ului, cu ajutorul butonului ”mută în” de pe bara de meniu, în oricare altă mapă. Astfel, faptul că mesajul digital expediat de instanţa de apel se află în mapa mesajelor calificate ca ”spam” nu demonstrează şi faptul că acest mesaj a fost calificat ab initio de mail server ca spam. La fel, judecătorii spun că este lipsită de suport şi alegaţia reprezentantului recurentei precum că nerecepţionarea mesajului digital de către dânsul se confirmă prin faptul că acest mesaj este cu statut de ”necitit”. Or, asemănător procedurii de mutare a mesajelor, mail server-ul acordă utilizatorilor posibilitatea de a schimba/modifica statutul mesajelor digitale. Astfel, orice mesaj cu statut de citit poate fi modificat cu ajutorul butonului ”marchează ca necitit” de pe bara de meniu. Prin urmare, faptul că mesajul digital expediat de instanţa de apel are statutul de mesaj necitit, nu exclude faptul că acest mesaj a fost citit de către utilizatorul mailbox-ului şi ulterior modificat ca ”necitit”, întru susţinerea poziţiei sale în instanţa de recurs. Decizia Curții Supreme de Justiție este irevocabilă.