Curtea Supremă de Justiție nu susține modificările legislative privind excluderea din atribuțiile sale a competenței de adoptare a hotărârilor explicative. Instanța spune că aceste modificări nicidecum nu vor duce la îmbunătățirea actului justiției. Părerea este expusă în avizul la proiectul de lege, votat ieri de Parlament, în prima lectură. CSJ spune că susține integral intenția de a racorda cadrul legal național la cel european, dar pentru atingerea acestui scop nu trebuie să fie desființate mecanismele existente la nivel național cu privire la unificarea practicii judiciare, implicit prin diminuarea rolului de unificator, pe care are CSJ. Prin urmare, instanța avizează negativ inițiativa de a elimina competența Curții Supreme de Justiție de a emite hotărâri cu caracter explicativ. În aviz se mai menționează că pe de o parte se tinde spre instituirea unor criterii de calitate a hotărârilor judecătorești, iar pe de altă parte se dorește excluderea atribuției principale a instanței supreme de a coordona și echilibra acest proces, pentru ca decizia magistraților să fie percepută ca fiind rezultatul unei aplicări corecte și unitare a normelor legale. Curtea mai spune că, calitatea hotărârilor poate fi afectată, în mare parte, de schimbările dese ale legislației, de redactare, de conținutul neclar al legilor sau de un cadrul procedural insuficient. Acesta urmează să fie urmat de niște explicații de rigoare, emise de autorități competente, mai spune CSJ. De asemenea, instanța face referire la faptul că, Curtea Constituțională în jurispudența sa a amintim că nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțelor schimbătoare va exista întotodeauna. Ipoteza a fost expusă anterior de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Prin urmare, CSJ nu susține in integrum argumentele expuse în Nota informativă a proiectului prin care se afirmă că Curtea Supremă de Justiție, prin hotărârile explicative emise, interpretează extensiv normele primare ale legii, arogându-și în atare mod rolul de legiuitor. Afirmațiile date sunt lipsite de suport factologic, fiind contrare scopului general urmărit de instanța supremă, ca unificator al practicii judiciare, se mai spune în document. Astfel, Curtea Supremă de Justiție subliniază că excluderea atribuției de adoptare a hotărârilor explicative nu va spori calitatea actului justiției după cum se pretinde, dar o va reduce considerabil. Instanța supremă nu susține nici opinia că prin elaborarea hotărârilor explicative, Curtea Supremă exercită o ingerință în actul justiției întocmit de instanțele ierarhic inferioare, orientându-le spre soluția ce urmează a fi adoptată. Această opinie este vădit greșită, ori prin explicarea unor chestiuni de drept se urmărește exact inversul celor insinuate, adică ghidarea judecătorilor și orientarea lor spre adoptarea unei soluții corecte pe caz, pentru excluderea unui precent neunitar. Amintim că, potrivit unui proiect de lege, Curțea Supremă de Justiție ar putea rămâne fără competența de a adopta hotărâri explicative în chestiunile privind aplicarea prevederilor legale în practica judiciară. În schimb, unificarea practicii judiciare se va realiza pe cale jurisprudențială, prin deciziile pronunțate pe cauze individuale.