Reclamanții sunt o familie de cinci persoane care își câștigă existența din agricultură. Aceștia au deținut în comun o porțiune de teren arabil, care a făcut obiectul unei exproprieri, în scopul realizării unui proiect de exploatare de cupru-molibden, implementat de către o companie deținută de stat. Reclamanților li s-au acordat compensații care reprezentau cea mai înaltă valoare de piață estimată din trei evaluări diferite, plus 15% ca excedent legal. Decizia a fost luată în cazul Osmanyan și Amiraghyan v. Armenia. Exproprierea reclamanților a fost efectuată în interesul public și în baza unor prevederi legale care erau accesibile și suficient de clare pentru a le permite reclamanților să prevadă, în termeni generali, modul în care va fi evaluată valoarea de piață a proprietății lor. Nu au existat elemente care să demonstreze în mod suficient faptul că valoarea de piață a terenului reclamanților a fost mult subestimată. Totuși, reclamanții și-au pierdut principala sursă de venit ca rezultat al exproprierii, iar acest fapt nu a fost avut în vedere de către tribunalele naționale în hotărârile lor privitoare la compensația datorată. Tribunalele au hotărât că, în ciuda circumstanțelor, reclamanților ar trebui să li se acorde compensații stabilite în legătură cu prețurile imobilelor situate în zona care făcea obiectul exproprierii, ignorând astfel problema caracterului suficient al compensației acordate pentru pierderea efectivă a reclamanților presupusă de privarea de mijloacele de subzistență sau cel puțin dacă aceasta le va fi suficientă să achiziționeze un teren asemănător în zona în care locuiau. Așadar, reclamanții au avut de suportat o sarcină individual excesivă. În concluzie CtEDO a decis în unanimitate că a avut loc o încălcare și reclamanții urmează să primească 10 mii de euro drept prejudiciu material și moral. Traducerea acestui rezumat de hotărâre a fost efectuată de către Curtea Constituțională a Republicii Moldova.