Instanțele de judecată au avut păreri diferite referitoare la propunerea Ministerului Justiției de modificare a momentului din care să se calculează termenul de exercitare a apelului în procedura civilă. Și anume, autorii propuneau, în luna iunie, ca acest termen să fie calculat din ”data comuncării” deciziei și nu din momentul ”pronunţării dispozitivului hotărârii”, cum este acum. Totuși, această modificare a fost ulterior exclusă de autor din proiectul aprobat de Guvern și prezentat Parlamentului pentru examinare.

Cu toate acestea, în avizele date la proiect, unele instanțe de judecată se referă și la această modificare. Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție spune, de exemplu, că modificarea va afecta continuitatea și previzibilitatea procesului civil, în mod negativ, în situația în care curgerea termenului de procedură va depinde în exclusivitate de conduita unei părți sau participant la proces. De asemenea, asta va crea o incertitudine cu privire la momentul expirării termenului de declarare a apelului și, respectiv, o dificultate la determinarea momentului devenirii definitive și irevocabile a hotărârii.

Totodată, reprezentanții instanței afirmă că este lipsit de substrat factologic, cât și de suport legal, argumentul autorilor că ”în practică se atestă situații în care părțile, deși au primit copia hotărârii judecătorești, au pierdut dreptul de exercitare a apelului din considerentul modului calculătii termenului, de la data pronunțării și nu de la data comunicării acesteia.

În aviz se mai menționează că procedura actuală este una clară, iar Curtea consideră inconsecvente acțiunile autorului, Ministerul Justiției. Prin această modificare va avea loc restabilirea procedurii existente până la aprobarea Legii nr. 155 din 5 iulie 2012, care a fost elaborată, la fel, de Ministerul Justiției.

Curtea de Apel Comrat consideră, la fel, că aceste modificări nu sunt necesare. În avizul instanței se subliniază că norma actuală a fost stabilită pentru a optimiza timpul examinării cauzelor civile și respectarea principiului rațiunii, stabilit de Codul de procedură și de către Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, reprezentanții instanței spun că persoanele, care din motive întemeiate au omis termenului de apel, pot fi repuse în termen de către instanța de apel, în baza unei cereri. Normă stabilită prin art. 116 alin (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, nu se poate de spus că există situații când persoanele nu pot depune apelul din cauza modului de calculare a termenului.

O părere similară are și Judecătoria Chișinău. Președintele instanței afirmă că prin acest proiect reglementarea noțiunii de comunicare devine ambiguă. De altfel, instanța consideră că norma este în contradicție cu prevederile art. 236 alin (5) și art 102 alin (7) din Codul de procedură civilă.

Mai mult ca atât, în aviz se spune că prin ultimele modificări ale Codului de procedură civilă s-a urmărit îmbunătățirea inclusiv a mecanismului de comunicare a actelor și s-au întreprins măsuri pentru a realiza drepturile efective ale părților, iar prin modificarea propusă s-ar încălca dreptul persoanei la examinarea cauzei civile într-un termen rezonabil.

Cu o părere exact opusă a venit, însă, Judecătoria Drochia. Președintele instanței spune că instanța consideră corectă modificarea termenului de exercitare a apelului în procedura civilă, deoarece în practică sunt cazuri în care părțile au pierdut dreptul de exercitare a apelului anume din cauza modului de calculare a termenului.

În avizele date la proiect, de către alte instanțe de judecată, nu se face referire la această modificare.