Un avocat a sesizat Curtea Constituțională solicitând verificarea legalității unei sintagme din Codul de procedură penală, care permite, cu titlu de excepție, audierea în calitate de martor a reprezentantului organului de urmărire penală, inclusiv a ofițerului de investigații care a realizat măsuri speciale de investigații.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un dosar de circulație ilegală a drogurilor, iar autorii sesizării contestă constituționalitatea prevederilor din art. 90 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală, în partea sintagmei ”cu excepţia cazurilor de participare la reţinere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobândite prin intermediul lor”, care ar fi contrară art. 20 și 21 din Constituție.

Prevederile invocate stabilesc că nu pot fi citaţi şi ascultaţi ca martori ”judecătorul, procurorul, reprezentantul organului de urmărire penală, grefierul – cu privire la circumstanţele care le-au devenit cunoscute în legătură cu exercitarea de către ei a atribuţiilor lor procesuale, cu excepţia cazurilor de participare la reţinere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor, erorilor sau abuzurilor la efectuarea procedurii în cauza respectivă, de reexaminare a cauzei în ordine de revizie sau de restabilire a dosarului pierdut”.

Potrivit autorilor sesizării, această prevedere permite audierea unor persoane a căror independență și nepărtinire nu pot fi garantate și ar putea duce la condamnarea abuzivă a învinuiților.

Aceștia mai indică că forma de reglementare existentă creează pericolul instaurării arbitrariului din partea subiecților abilitați cu aplicarea legii procesual penale, deoarece prin admiterea ca martori a persoanelor care au acționat abuziv pentru a obține probe, se încearcă legalizarea acestor probe și condamnarea ilegală a unor persoane.

Autorii sesizării notează că odată prezentate instanței, probele dobândite pot fi examinate sub aspectul legalității, urmând a fi admise sau respinse, iar audierea în calitate de martori a persoanelor implicate în obținerea anumitor probe, obligă instanța să țină cont atât de declarațiile acestor martori, cât și de probele dobândite prin intermediul lor.

În acest context, avocatul solicită exercitarea controlului constituționalității sintagmei ”cu excepţia cazurilor de participare la reţinere în flagrant delict, de cercetare a probelor dobîndite prin intermediul lor”, ca fiind contrară Legii Supreme.