Avocatului judecătorului Serghei Popovici, vizat într-un dosar de spălare a banilor (Laundromatul), solicită Curții Constituționale ridicarea excepției de neconstituționalitatea a art. 307, alin. (2), lit. c) din Codul Penal, a sintagmei ”soldată cu urmări grave”. Judecătorul este învinuit în baza articolului contestat, că ar fi pronunțat cu bună-știință decizii contrare legii și soldate cu urmări grave..

Avocatul judecătorului consideră că sintagma contestată este neclară și imprevizibilă și contravin Constituției.

Potrivit acestuia, Codul penal nu definește sensul expresiei ”soldată cu urmări grave”, așa cum definește proporțiile deosebit de mari, proporțiile mari, daunele considerabile sau cele esențiale.

De asemenea, apărătorul consideră că dispozițiile art. 307, alin. (2), lit. c) din Codul Penal nu indică concret acele ”urmări grave” care pot rezulta din pronunțarea cu bună știință de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii.

Autorul sesizării notează că sintagma contestată are o natură estimativă și apreciere existenței sau inexistenței ”urmărilor grave” este lăsată la discreția procurorilor și instanțelor să o facă în fiecare caz în parte. În cazul judecătorului pe care îl apără, procurorul a apreciat ”urmările grave” ca ”acțiuni care au subminat autoritatea și prestigiul justiției, discreditând înalta funcție de judecător, generând o imagine negativă a sistemului judecătoresc al Republicii Moldova pe plan internațional și pierderea încrederii în instanțele de judecată la nivel național.”

Avocatul a adus în sesizare exemple că în baza acelorași aprecieri, alți magistrați au fost învinuiți în baza alin. (1) al art. 307 și nu alin. (2) ca în cazul clientului său. Apărătorul susține că în lipsa unui suport legal, care ar determina concret înțelesul expresiei ”soldată cu urmări grave” , în practică procurorii și instanțele apreciază ca ”urmări grave” urmările prejudiciabiale generate de infracțiunea prevăzută la alin. (1), art. 307 Codul penal.

Autorul sesizării consideră că această practică de apreciere a sintagmei ”soldată cu urmări grave” este contrară principiului legalității și previzibilității legii penale, care cere ca infracțiunile să fie definite cu mare exactitate, mai ales că expresia contestată este circumstanță agravantă care sporește răspunderea penală.

Apărătorul mai notează în sesizare că practica menționată de apreciere a sintagmei ” soldată cu urmări grave” nu este în concordanță nici cu doctrina dreptului penal, conform căreia, prin aceeași expresie se înțelege decesul victimei, vătămarea gravă a integrității corporale sau sănătății.

De asemenea, autorul menționează că, Codul penal prevede nu doar la acest articol, ci și în alte cel puțin 50 de componențe de infracțiuni ca semne constitutive sau circumstanțe agravante provocate de ”urmări grave” sau ”alte urmări grave”, dar nici într-o normă nu este dat înțelesul acestui articol.

Excluderea acestor sintagme, potrivit avocatului, a fost propusă în diverse expertize și doctrina dreptului penal.

Avocatul a solicitat ridicarea excepției de neconstituționalitate a acestei expresei din cadrul alin. (2), art. 307 Cod penal, considerând că nu poate fi interpretată strict, creează premise de interpetare în defavoarea persoanei, și astfel nu corespunde cerințelor de claritate și previzibilitate a legii penale, garantate de Constituție.

Autorul a invocat în sesizare și o Hotărâre a Curții din 1 octombrie, prin care Curtea a declarat neconstituțional art. 328, alin. (3), lit. d) Cod penal din motiv că sintagma ”soldată cu urmări grave” este formulată într-o manieră imprecisă și neclară și le conferă autorităților o marjă excesivă de discreție.

Precizăm că, sintagma contestată, ”soldată cu urmări grave”, este circumstață agravantă pentru ”Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii” și prevede sancțiuni mai mari pentru acest tip de infracțiune (închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani). În cazul lipsei acestei circumstanțe, pedeapsa este amendă de la 650 la 1150 u.c. sau închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.

Amintim că, anterior, Curtea a mai fost sesizată în legătură cu dosarul magistratului Serghei Popovici, atunci fiind contestate prevederile Legii cu privire la CSM referitor la faptul că membrii CSM au examinat pur formal sesizările procurorului general interimar și au eliberat permisiunea de a fi cercetat penal fără a intra în esență problemei.