Doi avocați au sesizat Curtea Constituțională privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei ”amenințând...cu răspândirea unor știri defăimătoare despre ele” din art. 189 alin. (1) din Codul penal, care se referă la infracțiunea de șantaj. Apărătorii invocă faptul că această expresie contravine Constituției, în măsura în care este interpretată în practica judiciară ca amenințare cu denunțarea la organele de drept despre comiterea unei infracțiuni sau contravenții.

În materialele sesizării, avocații mai precizează că sintagma respectivă atentează la principiul legalității și calității normei penale incriminatoare.

Autorii sesizării mai spun, făcând referire la o speță în cadrul căreia sunt avocați, că ”este absurdă ideea ca dreptul unei persoane, care este o persoană vătămată realmente într-un drept patrimonial - de a denunța o încălcare (infracțiune) la organele competente - să fie tratată ca fiind o răspândire a unor știri defăimătoare despre presupusa victimă”.

Avocații au indicat că, clientul lor este învinuit de amenințarea cu denunțarea unei persoane organelor Inspectoratului Fiscal de Stat pe faptul unor reale încălcări.

Apărătorii consideră că principial acesta este un drept al persoanei - de a sesiza organele abilitate referitor la încălcarea dreptului său patrimonial, iar denunțarea lui față de persoana care a încălcat acest drept nu poate fi considerată o răspândire a știrilor defăimătoare.

Autorii că este important a se scoate în evidență premisa după care lista modalităților normative de manifestare a infracțiunii de șantaj are un caracter exhaustiv în conținutul normei prevăzute de art. 189 Codul penal. Aceștia notează că este absolut corespunzător respectării principiului legalitatii incriminării penale ca nicio altă activitate cu caracter de constrângere, oricât de prejudiciabilă nu ar fi ea, nu poate fi considerată modalitate de manifestare obiectivă a infracțiunii de șantaj. ”În speță poate fi prefigurată și amenințarea cu tragerea la răspundere penală, care nu se înscrie printre modalitățile normative de manifestare obiectivă a infracțiunii de șantaj nici ca urmare a textului propriu-zis al legii penale, nici ca efect al unor interpretări legale și doctrinare a acestui text de lege”.

Avocații au mai invocat recomandările dintr-o hotărâre a Plenului CSJ ”Cu privire la practica judiciară în procesele penale despre șantaj” nr.16 din 07.11.2005, prin care s-a constatat lipsa în general a amenințării, iar în particular a amenințării cu răspândirea unor știri defăimătoare. Potrivit acestei hotărâri, amenințarea cu răspândirea unor știri defăimătoare reprezintă inspirarea temerii că făptuitorul va divulga informații compromițătoare despre proprietar, posesor, depunător, despre rudele sau apropiații acestora, în cazul în care aceștia nu-i vor îndeplini cererea. Concretizarea faptului că vor fi sesizate organele abilitate cu privire la încălcările comise de către pretinsele părți vătămate nu constituie știri defăimătoare. Aceeași hotărâre a Plenului CSJ stabilește că  știrile defăimătoare reprezintă informația veridică sau falsă, a cărei divulgare poate aduce atingere onoarei și demnității persoanei.

În acest context, apărătorii consideră că faptul sesizării organelor abilitate unor încălcări admise de pretinsa victimă nu poate aduce atingere onoarei și demnității acestuia. Or, în cazul unor asemenea interpretări extensive, s-ar crea impresia că cinstei și demnității persoanei i se aduce atingere în oricare caz de sesizare a organelor abilitate asupra unor încălcări comise.

Avocații mai notează că utilizarea termenului ”defăimătoare” restrânge, în mare măsură, cercul informațiilor care pot fi răspândite de șantajist pentru constrângerea psihică a victimei în scopul obținerii bunurilor. De asemenea, aceștia consideră că utilizarea termenului ”defăimătoare” nu poate fi aplicată prin interpretare extensivă defavorabilă, limitele informațiilor care pot fi răspândite de șantajist pentru constrângerea psihică a victimei în scopul obținerii bunurilor fiind reduse. Și doctrina națională susține, potrivit autorilor, teza precum că amenințarea cu răspândirea unor știri defăimătoare nu poate include în conținutul ei amenințarea cu sesizarea organelor abilitate în vederea tragerii persoanei respective la o anumită răspundere juridică, indiferent de faptul dacă această informație este veridică sau falsă.

Avocații solicită Curții Constituționale să verifice și să declare neconstituțional textul ”amenințând cu răspândirea unor știri defăimătoare despre ele ”, din art. 189 alin. (1) Cod penal, notând că acesta contravine art. 20, 26 alin. (2), art. 23 alin. (2) si 54 din Constituție, în măsura în care este interpretată în practica judiciară, ca amenințare cu denunțarea la organele de drept despre comiterea unei infracțiuni sau contravenții.