Guvernul a declarat că este unul pro-business, iar politicile promovate sunt inspirate din discuțiile cu antreprenorii. Despre cum, însă, comunitatea oamenilor de afaceri se implică în elaborarea actelor normative și legislative, dar și despre cum influențează deciziile judecătorilor imaginea țării, am discutat cu Ion Lupan, șeful secretariatului Consiliului Economic (CE) pe lângă prim-ministru.

BizLaw: Dl Lupan, în ultima perioadă tot mai multe companii străine își anunță intenția de a investi în Republica Moldova. De ce un investitor străin ar alege țara noastră, care sunt avantajele și, eventual, ce obstacole ar putea întâlni?

Ion Lupan: Unul dintre avantajele Republicii Moldova este poziționarea geografică. Suntem aproape de piața Uniunii Europene și de cea a CSI. Dacă e să vorbim despre dezavantaje, voi evidenția, în primul rând, dimensiunile pieței moldovenești, unde populația are o putere mică de cumpărare. Dar, într-o țară mică lucrurile se gestionează mult mai eficient, mult mai facil. Iar acesta este un avantaj foarte apreciat de investitori, în special de corporațiile trans-naționale, care vor să-și transfere afacerile din alte țări în Moldova.

Un alt aspect, care atrage investitorii străini în Moldova, este forța de muncă. Costul acesteia, în prezent este probabil cel mai competitiv din regiune.

Subiectul forței de muncă are două laturi: pe de o parte forța de muncă ieftină nu ne avantajează pentru că nu stimulează venirea producerilor înalt tehnologizate. Însă, ceea ce este important la această etapă e că oamenii își pot găsi astăzi în Moldova mai ușor un loc de muncă, odată cu venirea investitorilor străini, care își deschid aici afaceri.
Un alt element care îi determină pe oamenii de afaceri din exterior să vină în Moldova este abordarea pe care o manifestă Guvernul în politicile sale față de business. Vreau să aduc câteva date. Doar în ultimii doi ani au avut loc un șir de reforme fără precedent, cum ar fi: reforma instituțiilor cu funcții de control, reducerea de trei ori a actelor permisive, ceea a adus economii de 12 milioane de dolari anual pentru mediul de afaceri. A fost simplificată procedura de raportare pe care o fac în fiecare an întreprinderile către instituțiile statului. În loc de cinci rapoarte se face unul. A fost lansat ghișeul unic. Acum oamenii de afaceri pot obține circa 150 de acte permisive, cum ar fi licențe, autorizații și certificate într-un singur loc și de la distanță, on-line.

002-_M3_4449 (002)Încă o reformă demult așteptată de mediul de afaceri și pe care Guvernul și-a asumat-o ține de așa-numitul pachet business. Reforma vine în primul rând să reducă substanțial povara sancționatorie asupra mediului de afaceri. Ce înseamnă asta? Atunci când investitorul vine într-o țară să investească, vrea să fie sigur că nu va suporta sancțiuni foarte severe în cazul unor greșeli făcute din întâmplare, fără rea credință și care nu se vor mai repeta. Un alt lucru despre care se informează investitorul este implicarea în activitatea de întreprinzător a organelor cu funcții de control și a celor de forță. Pachetul business vine să reducă drastic din atribuțiile organelor de control, inclusiv a Centrului Național Anticorupție și a poliției economice, de a face controale și tot felul de verificări nejustificate la întreprinderi, intimidând agentul economic și determinându-l în așa fel să renunțe să mai facă afaceri în Moldova.

BizLaw: Totuși în societate persistă opinia că mulți investitori evită să vină la noi din cauza sistemului judecătoresc compromis. Ce cred reprezentanții mediului de afaceri despre asta?

Ion Lupan: Acest subiect este într-adevăr unul foarte sensibil și des vociferat de mediul de afaceri. Vreau să vă spun că în cadrul platformei Consiliului Economic nu am avut dezbateri dedicate situației din justiție.

Însă pot să vă spun că foarte recent, prim-ministrul a venit cu solicitarea să creăm un grup de lucru nou în Consiliul Economic, dedicat reformelor în justiție, din perspectiva mediului de afaceri.
Evident, nu ne punem ca scop expertizarea întregii reforme, pentru că e mult mai complexă. Dar din perspectiva mediului de afaceri, o putem face.

Am solicitat și opinia membrilor Consiliului Economic ca să vedem ce spun oamenii de afaceri, donatorii și am constatat că ideea este percepută pozitiv. Acum lucrăm la un concept care să arate cum va funcționa acest grup de lucru, cine ar fi actorii interesați, participanții la dezbaterea subiectelor din acest domeniu. Sperăm că în cel mai scurt timp vom lansa acest grup de lucru, despre care evident, ca de fiecare dată vom anunța opinia publică.

Vreau să deschid puțin parantezele – avem deja câteva idei foarte interesante, nu le voi dezvălui pentru că e un know-how al nostru. Sunt propuneri care ar putea, dacă nu răsturna situația, cel puțin o pot schimba rapid și calitativ.

BizLaw: Grupul de lucru o să fie compus din oameni de afaceri?

Ion Lupan: Din acest grup de lucru vor face parte membrii noștri, 100 la număr. Din Consiliul Economic nu fac parte persoane fizice, ci asociații de business, instituții de stat, comunitatea internațională și comunitatea de cercetare.

BizLaw: Bine, și dacă totuși vorbim despre investiții, în ultimul timp sunt tot mai multe inițiative privind facilitarea regimului de vize și obținerea permiselor de lucru pentru străini. De ce aceste modificări sunt necesare și ce se întâmplă cu piața forței de muncă din Republica Moldova?

Ion Lupan: Piața forței de muncă în Republica Moldova întâmpină, în prezent, o penurie de brațe de muncă, în special de specialiști calificați. Acest lucru constituie o piedică și pentru investitori. Agenții economici, atunci când vin să investească, caută mai întâi de toate forță de muncă. Deseori constată că cei care au rămas aici au un alt nivel de calificare decât cel de care are nevoie. Plus, există și o tendință de fluctuație sezonieră a muncii.

Atunci a apărut ideea că dacă nu avem resurse interne, de ce să nu le căutăm în exterior, așa cum face toată Europa acum. Dar ce înseamnă forță de muncă din exterior? Moldova permite, prin reforma permiselor de muncă și de ședere pentru străini, intrarea în țară a forței calificare, a oamenilor cu studii și cu experiență care pot aduce cu ei inovații de pe urma cărora vom beneficia noi toți.

Situația forței de muncă mai trebuie privită și din perspectivă socială. Dacă în țările europene trei sau patru salariați asigură pensia unui bătrân, la noi raportul este de unu la unu și cu o tendință de diminuare a numărului de angajați. Este un fenomen social cu care trebuie de luptat, deoarece sistemul nostru de pensii nu va mai putea face față numărului de pensionari, cărora va trebui să le achităm contribuțiile sociale, dar de unde să le luăm dacă nu avem angajați care să verse surse în fondul de pensii. Or, străinii care vin să muncească în Moldova sunt plătitori de impozite.

Guvernul a promovat un șir de modificări care într-adevăr facilitează eliberarea permiselor de muncă pentru muncitorii străini. S-a redus considerabil timpul de perfectare a actelor, numărul acestora a scăzut. Și, potrivit unor estimări făcute de Banca Mondială, la prima etapă această reformă a adus economii mediului de afaceri în valoare de 21 de milioane de lei anual.

BizLaw: Dar de unde am putea atrage acești muncitori, din ce țări ar putea să vină?

Ion Lupan: În primul rând din țările învecinate, Ucraina, România. Dacă vorbim de specialiști cu o calificare înaltă – aceștia pot fi din orice stat cu care avem regim de călătorie cu sau fără viză. Atunci când vorbim de atragerea specialiștilor cu o calificare înaltă, nu cred că țara trebuie să fie un criteriu de selectare.

BizLaw: Ce arată datele, în ce domeniu situația este cea mai gravă, mă refer la noi în țară?

Ion Lupan: Domeniul industrial, probabil tradițional deja, este cel care suferă de lipsa brațelor de muncă. În cadrul platformei Consiliului Economic au fost câteva inițiative la acest subiect și una dintre acestea se referea la Lista ocupațiilor prioritare, care a fost dezvoltată de membrii noștri și ulterior înaintată Guvernului pentru aprobare. Astfel documentul include 127 cele mai solicitate de piața muncii din Moldova profesii, importante pentru atragerea investițiilor și care beneficiază de un regim facilitat la solicitarea permiselor de muncă. Printre profesiile ce se regăsesc în listă se numără inginer-constructor, inginer-electric, asistent medical, designer grafic, multimedia, proiectant de software, specialist în rețele de calculatoare și așa mai departe. Adică specialiști cu nivel de calificare relativ înalt. Am mers și mai departe, am insistat asupra unui regim facilitat pentru investitori străini, fie conducători ai afacerii, fie lucrători de înaltă calificare sau angajați simpli. Astfel am încercat să facilităm la maxim accesul pe piața muncii a Moldovei a personalului calificat străini, de care ducem lipsă în procesul desfășurării proiectul investițional.

BizLaw: Dar învățământul dual, care a fost lansat defapt pentru a dezvolta piața angajaților, dă rezultate?

Ion Lupan: Rezultate deja sunt, dar vrem mai mult. Anul acesta peste 1.100 de elevi, din 25 de instituții preuniversitare, au aplicat la sistemul dual de instruire. 70 de companii private participă la acest program care vine în beneficiul tuturor părților implicate în proces. Pentru că pe de o parte mediul de afaceri participă nemijlocit la pregătirea cadrelor de care are nevoie iar, pe de altă parte, elevii care fac învățământ dual nu mai au nevoie de pregătire suplimentară atunci când își caută un loc de muncă, deoarece calificarea lor este solicitată pe piața muncii.

Ce este de fapt învățământul dual? Un parteneriat între agentul economic și școala profesională. În baza acestui parteneriat compania își ia în calitate de ucenici un anumit număr de studenți din școală, cărora le asigură 70% din studii la companie și 30% de ore teoretice în clasele școlii profesionale. Mai mult, tinerii primesc și un salariu, în valoare de 2/3 din retribuția minimă garantată în sectorul real al economiei. Părerea mea este că această formă de învățământ, care iată că prinde forță și în Moldova, este una de mare perspectivă. Cel puțin așa arată practica europeană unde acest tip de studii se practică decenii în șir.

Cu susținerea experților Consiliului Economic și a Agenției de Cooperare  Germană s-a reușit eliminarea unui șir de impedimente de ordin legislativ și normativ. Au fost multe discuții, foarte productive, care până la urmă au permis promovarea acestui sistem, care lucrează și care sperăm să dea rezultate și în continuare.

BizLaw: Dacă să trecem nemijlocit la activitatea Consiliului Economic, în ultimii doi ani numărul membrilor practic s-a dublat. De ce s-a mers pe această strategie, numărul mare de participanți nu îngreunează  procesul de elaborare și promovare a proiectelor?

Ion Lupan: Avantajul Consiliului Economic constă în faptul că aici soluțiile nu se caută prin vot sau numărul de voturi. Consiliul este un organ consultativ, o platformă de discuții, unde mediul de afaceri, partenerii noștri de dezvoltare, mediul academic și reprezentanții instituțiilor statului se pot întruni la o masă și discuta provocările care necesită soluționare. Acest Consiliu, chiar și din denumire, e pe lângă prim-ministrul Republicii Moldova. Deci prim-ministrul este cel care, în urma discuțiilor și consultărilor, decide soarta unei sau altei inițiative. Respectiv, cu cât mai mulți membri sunt în Consiliu, cu atât discuțiile sunt mai productive și cu atât mai amplă, mai comprehensivă este expertiza mediului de afaceri care până la urmă, în foarte multe cazuri, stă la baza unei decizii finale pe care trebuie să o ia Guvernul.

BizLaw: Deci, teoretic Consiliul poate să promoveze un proiect asupra căruia nu sunt de acord toți membrii?

Ion Lupan: Absolut. Și așa s-a întâmplat, și nu o singură dată. Este vorba de subiecte contradictorii, cum ar fi modificările la Codul muncii, cu care am lucrat foarte mult timp, au fost nu mai țin minte câte ”..sprezece” ședințe pe marginea subiectului. Pe de o parte era părerea sindicatelor care au participat la dezbaterea modificărilor în Codul Muncii, pe de altă parte era expertiza și opinia colegilor de la Ministerul Muncii, care nu erau neapărat de acord cu propunerile mediului de afaceri. Într-un final, după colectarea tuturor opiniilor, care s-au dovedit a fi divergente, ultimul cuvânt la avut de spus prim-ministrul. Așa încât astăzi avem modificările legislative în Codul Muncii.

BizLaw: Dar cum de fapt are loc colaborarea dintre oamenii de afaceri, reprezentanții patronatelor și a sindicatelor?

Ion Lupan: Cu sindicatele colaborarea este pe unele subiecte foarte bună, noi chiar le mulțumim pentru implicare, pe alte subiecte avem mai puțină înțelegere, dar oricum ne străduim să rezolvăm toate divergențele care apar, în mod amiabil și pașnic. Mai apar scântei, se mai întâmplă să avem discuții pe o tonalitate mai ridicată, este adevărat, dar scopul final e să avem un consens. Iar dacă consens nu e, arbitrul e prim-ministrul.20180801-_m3_4235

 

BizLaw: Spuneați că CE este o structură consultativă, în cazul în care o inițiativă ce vizează mediul de afaceri vine din partea unei alte autorități, Consiliul se expune cumva? Este obligatoriu ca să existe un aviz?

Ion Lupan: Consiliul Economic nu a fost conceput ca să înlocuiască vreo autoritate publică, nu acesta este scopul și nu aceasta este tendința noastră. Fiecare autoritate publică are competențele respective, mandatul său și acționează în conformitate cu acesta.

Consiliul Economic intervine atunci când se depistează o problemă, una de sistem sau una de comunicare între mediul de afaceri și autoritatea respectivă. Deseori apar subiecte sau dacă vreți probleme mai complexe, care implică mai multe autorități, care nu comunică între ele în procesul soluționării problemei și atunci intervenim noi, ca integratori de sistem.
Încercăm să construim acest dialog, îndemnăm, motivăm toată lumea să se expună, obiectiv încercăm să stabilim care ar fi soluția optimă astfel încât să împăcăm toate părțile. Cât de straniu nu ar suna ce voi spune acum, dar foarte des, suntem puși în situația să căutăm soluții pentru probleme cum ar fi finanțe sau agricultură nefiind experți în aceste domenii. Dar anume acesta este avantajul nostru cel mare. Pentru că atunci când preiei subiectul de la zero, te implici de la zero, nu ești influențat de tot felul de stereotipuri din domeniu și asta te ajută să găsești soluții nestandarde.

Am făcut o statistică anul trecut, să vedem cam ce inițiative avem și de unde vin. Am rămas surprinși să constatăm că, în principiu, mediul de afaceri, comunitatea internațională, prim-ministrul/Guvernul și secretariatul Consiliul Economic au cam aceeași pondere în generarea subiectelor pentru discuții. Nimeni nu poate afirma că servim interesele Guvernului, pentru că trei pătrimi din subiectele abordate în cadrul platformei au fost inițiate de secretariat, mediul de afaceri și donatori.

BizLaw: Vă referiți la inițiativele care ajung să fie discutate în cadrul Consiliului Economic?

Ion Lupan: Exact, subiectele care ajung să fie inițiative legislative, acte normative.

BizLaw: Dar despre inițiativa de atestare a salariaților? Înainte ca subiectul să fie discutat la Consiliu, patronatele au zis că nu sunt de acord cu unele prevederi, s-a ajuns totuși la un compromis?

Ion Lupan: Discuții într-adevăr au fost, inclusiv în cadrul platformei Consiliului Economici, dar subiectul acum a fost preluat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Așteptăm definitivarea proiectului, după care va fi pus în discuții la Consiliul Economic.

Procesul de organizare şi desfăşurare a atestării salariaților se va baza pe principiul de obiectivitate și transparență, iar pentru aceasta în regulamentul despre care discutăm, sunt descrise atribuțiile conducătorului unității, conducătorului direct al salariatului supus atestării și persoanei responsabile de gestiunea personalului. Totodată, nu vor fi supuși atestării persoanele care au activat mai puţin de un an, gravidele şi femeile care au copii în vârstă de până la patru ani, dar și salariaţii, care au comis acţiuni ce constituie obiectul unei anchete de serviciu sau se află sub urmărire penală.

BizLaw: Și o altă problemă despre care vreau să vorbim este cea sesizată de exportatori și importatori, stabilirea în vamă a valorii mărfii. Care este situația  pe acest segment?

Ion Lupan: Da, este un subiect mai vechi, noi am fost sesizați încă anul trecut de către agenții economici care spuneau că se confruntă cu această problemă. Ei declarau atunci că stabilirea valorii în vamă se face diferențiat de la un punct de trecere al frontierei la altul, și că valoarea stabilită de inspectorul vamal este mai mare decât cea declarată în facturi și așa mai departe.

Problema nu este simplă pentru că ne confruntăm atât cu abuzuri din partea Serviciului Vamal, cât și cu abuzuri și rea credință din partea unor agenți economici.
De aceea, a fost nevoie să ne implicăm mai plenar în acest subiect. Am solicitat ajutorul colegilor de la Corporația Financiară Internațională al grupului Băncii Mondiale. Ei au delegat un expert internațional specializat pe tot ceea ține de stabilirea valorii în vamă. El a făcut o evaluare a situației, a legislației, deja a prezentat și un raport care a fost discutat la noi în cadrul platformei, cu recomandări despre ce trebuie de întreprins. Serviciul Vamal a studiat foarte atent recomandările și concluziile expertului. Recent a avut loc o  ședință în cadrul Consiliului pe marginea acestui subiect. Un proiect de modificare a Regulamentului ce prevede modalitatea de stabilire a valorii în vamă, se definitivează de Serviciul Vamal, care a manifestat deschidere în abordarea și căutarea soluțiilor pentru acest subiect foarte sensibil. Cred că până la finele anului vom avea o îmbunătățire la acest capitol.

Iarăși, poate nu venim cu o răsturnare a situației, dar cu o îmbunătățire vădită, transparentizare mai mare, claritate mai mare, reguli mai stricte, astfel încât toată lumea să înțeleagă cum se stabilește valoarea în vamă, de ce se aplică o metodă sau alta, care sunt calculele, raționamentele, care sunt procedurile sau protocolul pe care îl urmează agentul vamal atunci când stabilește valoarea. Adică totul urmează să devină mai clar și pe înțelesul tuturor.

BizLaw: Dar dacă să vorbim despre digitalizarea relației dintre mediul de afaceri și autorități, la ce inițiative ne putem aștepta în viitor și care sunt planurile pe acest segment?

Ion Lupan: Vrem să punem un accent mai mare pe subiectul digitalizării economiei, pentru că anume în digitalizare vedem soluția pentru foarte multe întrebări de sistem și care, din păcate, pe parcursul mai multor ani nu pot fi soluționate. Vreau să vă aduc un exemplu, deseori vorbim despre fenomenul economiei tenebre și a salariilor în plic, fenomene de care Moldova nu se poate descotorosi de la independență încoace. Cum, vă întrebați, se încadrează aici digitalizarea economiei. Foarte simplu. În Moldova există foarte mult numerar. Dacă ne propunem să digitalizăm, în primul rând, tranzacțiile comerciale, relația dintre antreprenori, dintre antreprenori și bănci, dintre antreprenori și stat, lăsând un spațiu foarte mic sau eliminând definitiv contactul direct dintre oameni la efectuarea acestor tranzacții, avem șanse foarte mari să scoatem economia din umbră.

Ne-am propus să aflăm cum văd membrii noștri digitalizarea economiei și i-am rugat să vină cu propriile viziuni. Am primit o listă foarte mare de propuneri, inclusiv crearea platformei unice de înregistrare on-line a persoanelor juridice, crearea platformei electronice pentru accesul la informația publică și facilitarea relației mediului de afaceri cu statul, portal cu informații despre agenții economici din țară, portal informațional al agentului economic prin care să se acceseze toate instituțiile statului pentru diverse servicii de care au nevoie antreprenorii, recunoașterea semnăturilor digitale, introducerea serviciilor medicale electronice și așa mai departe. Adică sunt foarte multe propuneri care vizează întreaga economie, dintre care noi vrem să selectăm câteva și să le propunem prim-ministrului, după care să ne concentrăm la punerea lor în aplicare.

Una dintre idei, probabil revoluționară, ar fi recunoașterea semnăturilor electronice emise de autoritățile competente din Uniunea Europeană. Dacă am face această reformă am fi chiar cu un pas înainte de reforma implementată de Estonia e-residency.
Ce înseamnă asta, dacă un om de afaceri, cetățean al Uniunii Europene, vine la noi cu semnătura electronică care este recunoscută de Moldova, reușim să rezolvăm un spectru foarte larg de probleme. Odată ce semnătura acestui om de afaceri din UE este recunoscută în Moldova, el poate aici, semna documente bancare, acte, procura imobile. Poate face orice poate face un cetățean al Republicii Moldova.

BizLaw: Dar antreprenorii din Republica Moldova sunt gata să utilizeze doar servicii electronice?

Ion Lupan: Eu vreau să vă spun că doar antreprenorii și sunt gata în Republica Moldova să beneficieze de servicii electronice. De ce? Pentru că majoritatea au semnătură electronică, ei deja o utilizează în relația cu Fiscul, cu diferite instituții publice, care cer această semnătură. Este mai comod să utilizezi semnătura electronică atunci când prezinți rapoartele financiare la Fisc sau cele pentru CNAS, CNAM.

Anume cu ajutorul antreprenorilor vedem lansarea acestei piste de digitalizarea economiei. Ei deja o utilizează, noi doar trebuie să lărgim spectrul de servicii publice care pot fi disponibile prin intermediul semnăturii digitale.
Deja am discutat cu Agenția de guvernare electronică. Eu cred că foarte curând vom avea progrese pe subiectul dat.

BizLaw: Spuneați că anume mediul de afaceri este deschis și cere aceasta, autoritățile cum reacționează?

Ion Lupan: Autoritățile sunt deschise. Implementarea însă întâmpină un șir de provocări pentru că anume aici e cel mai dificil. Pentru că e nevoie de un proces de ajustare, de elaborare a soft-urilor, testări și tot așa mai departe. Dar aceasta este direcția în care trebuie să mergem. Nimeni nu scapă de digitalizare! Sarcina noastră e să o facem cât mai eficient și cât mai repede.

BizLaw: La sfârșitul anului trecut, Consiliul Economic a propus pentru consultări un proiect prin care autoritățile sunt obligate ca atunci când elaborează un document de politici să ia în considerare și cum această decizie va influența poziția Republicii Moldova în ratingurile internaționale. Cum lucrează această reformă?

IMG_7519

Ion Lupan: Din 21 martie, Regulamentele tuturor ministerelor au funcții noi printre care este și monitorizarea și îmbunătățirea scorului Republicii Moldova în clasamente și a percepției cetățenilor. Ce înseamnă acest lucru? Această reformă presupune nu doar monitorizarea poziției Moldovei în clasamentele internaționale, ceea ce este important fără îndoială, dar și prognozarea percepției populației asupra politicilor elaborate de stat. Evident, nu toate ministerele au acordat o foarte mare importanță acestor clasamente și nu se prea preocupau de influențarea poziției Republicii Moldova în aceste clasamente. Pentru aceasta este nevoie de o metodologie prin care să arăți cum identifici aceste clasamente, cum extragi din ele indicatorii pe care trebuie să-i urmărești, ce faci pentru a influența acești indicatori, cum urmărești performanța și cum o măsori.

Din totdeauna am auzit guvernările lăudându-se cu rezultatele obținute, se vorbea despre munca enormă depusă, dar per final ce avem? Care este rezultatul? Poziția Moldovei în clasamentele internaționale. Ele sunt măsurătoare a succeselor unei guvernări. Mai mult, acestea te fac să intri într-o competiție cu alte țări. Acesta nu este un scor care se face doar pentru Republica Moldova. Nu este suficient să scrii pe hârtie reformele. Clasamente de asta sunt clasamente, ca să arate cum, de facto, lucrează aceste reforme, poate frumos descrise pe hârtie, însă față de care, manifestă reticență mediul de afaceri. Scopul unui stat este implementarea eficientă a  reformelor, doar așa demonstrezi că ești un stat competitiv și în consecință devansezi alte țări în aceste clasamente. Ratingurile internaționale joacă un rol important pentru investitorii care caută unde ar putea deschide afaceri noi. Astăzi suntem pe locul 172 la capitolul acte permisive în construcții. Credeți-mă că nu foarte multe companii din domeniu străine vor vrea să vină la noi.

Anul trecut am promovat o reformă care a redus drastic din procedurile și actele permisive în construcții. Principalul avantaj a fost că după promovarea acesteia, mediul de afaceri, companiile în construcții nu mai trebuie să aștepte avizul administrației publice locale atunci când se dă în folosință un bloc multietajat. Ori anume aici existau cele mai mari abuzuri și un mediu fertil pentru acte de corupție.

Din păcate, situația nu se schimbă atât de repede cum ne-am dorit, în pofida tuturor reformelor.

BizLaw: Dar la modul practic, cum are loc analiza acestui impact?  Ce se ia în considerare?

Ion Lupan: A fost elaborat un proiect de metodologie în acest sens. Proiectul este în proces de avizare la toate ministerele și cred că în curând îl vom prezenta. Este o metodologie generică pentru toate ministerele, dar fiecare minister va fi obligat să-și selecteze indicatorii, să-i urmărească și să influențeze evoluția acestora, după care să măsoare performanța unor sau altor politici pe care le implementează. Cât de bine lucrează această metodologie, vom putea judeca după evoluția clasamentelor noastre.

BizLaw: Potrivit datelor recentei ediții a clasamentului Doing Business Moldova se plasează pe 47 din 190 de țări. Am scăzut cu 3 poziții față de anul trecut ...

Ion Lupan: Vreau să anticipez întrebarea Dvs., De ce? Acest regres a fost cauzat de avansarea mai mare în scor al altor țări, care nu stau pe loc, implementează reforme și așa au reușit să devanseze Moldova anul acesta.

Așa, ne poziționăm mai prost decât Georgia, care e pe locul 6, Lituania - 14, Estonia – 16 etc. Dar stăm mai bine în clasament în comparație cu Romania, Italia, Serbia, Montenegro, Ungaria, Croația, Bulgaria și Albania.
Anul acesta echipa Doing Business a recunoscut doar o reformă din toate pe care le-am inițiat anul trecut, relevantă indicatorilor analizați, în domeniul lansării afacerii. Datorită implementării ghișeului unic în raportare, procedura de interacțiune cu Biroul Național de Statistică înainte de a începe depunerea rapoartelor a fost exclusă. Astfel, poziția Moldovei în lansarea afacerii a crescut de pe locul 23 pe locul 14.

Cea mai slabă poziție în clasament a Moldovei, este în domeniul actelor permisive în construcții - locul 172 din 190. La acest capitol s-a lucrat mult, dar unele autorități locale și centrale nu s-au mobilizat la timp și nu au pus în aplicare reforma, iar unele chiar încalcă noile prevederi. Din această cauză reforma în construcții nu a fost luată în calcul de Doing Business, chiar dacă mediul de afaceri a apreciat foarte pozitiv modificările.

Nu stăm cu mâinile în sân. Acum practic trecem la cea de a doua fază a reformelor. Se va monitoriza respectarea reformelor în domeniul construcțiilor, se va recurge la responsabilizarea funcționarilor în procesul implementării reformelor și sancționarea autorităților publice implicate în încălcarea lor.

Conform estimărilor experților, dacă s-ar respecta în tocmai cadrul normativ în domeniul construcțiilor, ne-am poziționa cel puțin pe locul 41 la acest capitol față de 172 cum este acum, asta ar fi ajutat și la creșterea poziției Moldovei în Doing Business.

Este mult de lucru și la acest capitol. Muncim, suntem cu ochii pe reforme și vrem să promovăm și în continuare un dialog constructiv, pentru că numai așa pot fi găsite soluții pentru cele mai complicate provocări.

BizLaw: Vă mulțumesc!