Unul dintre motivele de încetare a mandatului judecătorului constituțional a fost contestat la Înalta Curte. Potrivit autorului sesizării, acesta ar atenta la independența judecătorilor și i-ar face vulnerabili în fața puterilor politice.

Mai exact, este vorba despre art. 19 alin. (1) lit. e din Legea cu privire la Curtea Constituțională, care stipulează că mandatul judecătorului Curții Constituționale încetează prin ridicarea imunității judecătorului în caz de stabilire, prin act de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese.

Potrivit autorului sesizării, norma ar autoriza Autoritatea Națională de Integritate să constate faptul că un judecător constituțional a participat la examinarea unei cauze și la luarea unei decizii în situații în care trebuia să se abțină din motivul existenței unui conflict de interese. În sesizare se mai spune că Legea nu face distincție între deciziile cu caracter jurisdicțional și cele administrative la adoptarea cărora poate participa un judecător constituțional. Norma ar fi în contradicție cu art. 134 și 137 din Constituție.

Autorul sesizării mai remarcă faptul că ”judecătorii Curții Constituționale trebuie protejați de orice influență politică datorită funcției lor, care este expusă deosebit criticilor și presiunilor din parte altor puteri ale statului. Prin urmare, aceștia au nevoie de garanții puternice pentru independența lor”.

Prin urmare, se solicită ca norma să fie declarată neconstituțională în măsura în care aceasta ar fi aplicabilă actelor jurisdicționale ale Curții Constituționale (hotărâri, decizii, avize).

Sesizarea completă poate fi accesată aici.