Consiliul pentru Prevenire Torturii (CpPT) a prezentat recent Raportul pentru anul 2018 ”Situația privind prevenirea torturii în Republica Moldova”, în care au fost menționate cele mai grave probleme sistemice ce țin de prevenirea și combaterea fenomenului torturii.

Potrivit Consiliului, în 2018 nu au fost atestate progrese în ceea ce privește combaterea torturii și relelor tratamente în locurile privative de libertate, iar pe unele aspecte s-a constatat înrăutățirea situației.

Constatările au fost făcute luându-se în calcul rezultatele a 31 de vizite preventive efectuate de CpPT în 26 de instituții privative de libertate, aprecierile și recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT) în urma vizitei ad-hoc din iunie 2018, unele evenimente ce au avut loc în a doua jumătate a anului 2018 (reținerea și expulzarea celor 7 cetățeni turci), precum și creșterea numărului de adresări la Procuratură privind tratamente inumane și degradante (635 de sesizări în 2018, față de 569 – în 2017, 538 – în 2016, și 530 – în 2015).

În 2018, CpPT a elaborat 25 de rapoarte ce conțin 650 de constatări și 500 de recomandări.

Printre cele mai grave probleme sistemice ce țin de prevenirea și combaterea fenomenului torturii, identificate de CpPT în 2018 se numără:

  • Aplicarea disproporționată a forței fizice sau a mijloacelor speciale de către colaboratorii poliției la etapa de reținere a persoanelor;
  • Deținerea persoanelor în detenție preventivă/provizorie mai mult de termenul stabilit (24/72 de ore) specificat expres în legislația națională;
  • Fluctuația de cadre și numărul mare de funcții vacante ce împiedică asigurarea supravegherii adecvate în toate instituțiile privative de libertate;
  • Neasigurarea examinării medicale a reținuților la fiecare intrare și ieșire din instituție;
  • Lipsa independeței personalului medical, nerespectarea confidențialității datelor cu caracter medical și lipsa mecanismelor confidențiale de raportare a leziunilor corporale constatate;
  • Lipsa mecanismelor de plângeri/informări confidențiale adresate procurorilor, Avocatului Poporului sau ONG-urilor;
  • Condițiile materiale de detenție în majoritatea instituțiilor privative de libertate neconforme standardelor naționale și internaționale;
  • Suprapopularea instituțiilor penitenciare;
  • Nerespectarea Ordinului (comun) nr.77 din 31.12.2013 a Procuraturii Generale privind documentarea și raportarea leziunilor corporale;
  • Lipsa totală (de jure și de facto) a garanțiilor împotriva torturii sau altor rele tratamente în cadrul Izolatorului de detenție din cadrul Comenduirii Garnizoanei Chișinău din cadrul Ministerului Apărării al Republicii Moldova;
  • Menținerea în majoritatea instituțiilor penitenciare a relațiilor informale dintre deținuți, cauzate de fenomenul subculturii criminale;
  • Dislocarea arbitrară a rezidenților în instituțiile psiho-neurologice/spitale la discreția angajaților acestora;
  • Nu există garanții în contextul tratamentului și utilizării mijloacelor de constrângere în instiuțiie rezidențiale.

În același timp, Consiliul a menționat și unele progrese înregistrate de autorități la capitolul respectarea drepturilor persoanelor aflate în locurile de detenție:

  • Desfășurarea de instruiri pentru personalul instituțiilor responsabile de privarea de libertate a persoanelor.
  • Dotarea cu mijloace de transport special amenajate pentru transportarea persoanelor deținute.
  • Îmbunătățirea condițiilor de detenție din cadrul Izolatorului CNA.
  • Micșorarea numărului deținuților în sistemul penitenciar.
  • Micșorarea numărului deținuților din sistemul penitenciar care declară greva foamei.
  • Remediul național de soluționare a reclamațiilor privind condițiile de detenție care afectează grav drepturile condamnatului sau ale prevenitului a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2019 .

La data de 1 ianuarie, sub o anumită formă de privare de libertate erau deținute apoximativ 11.000 de persoane în 61 de locuri de detenție (Penitenciare din subordinea ANP MJ; izolatoarele de detenție preventivă ale IGP MAI; Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul BMA MAI; Izolatorul de urmărire penală al CNA; Garnizoana militară din cadrul Ministerului Apărării; spitalele de psihiatrie din cadrul MSMPS; centrele de plasament temporar al persoanelor cu dizabilități și casele-internat pentru copii cu deficiențe mintale din cadrul MSMPS).

Consiliul pentru Prevenirea Torturii îndeplinește funcția de Mecanism Național pentru Prevenirea Torturii. Mecanismul este instituit ca rezultat al obligațiilor asumate de către Republica Moldova prin semnarea (2005) și apoi ratificarea (2006) Protocolului Opţional la Convenţia ONU împotriva torturii şi altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante (OP CAT).

CpPT este formată din 7 membri (2 Avocați ai Poporului – Mihail Cotorobai și Maia Bănărescu, și 5 reprezentanți ai societății civile – Ceslav Panico, Svetlana Doltu, Oxana Gumennaia, Mihail Gorincioi, Dumitru Russu).