Curtea Supremă de Justiție a prezentat Comisiei juridice, numiri şi imunităţi avizul la proiectul de lege nr. 180 din 10.08.2021 pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii – art. 3, 82; Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească – art. 232; Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură – art. 66, 69).

Instanța a notat că susţine, conceptual, modificările şi completările propuse, care au drept scop facilitarea alegerilor şi numirile în Consiliul Superior al Magistraturii, şi în organele specializate a acestuia.

Totuși, CSJ a formulat câteva obiecţii şi propuneri motivate la proiectul de lege enunţat.

La Art. I. – Legea nr. 947/1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, CSJ sugerează completarea articolului 3 alin. (3) cu institutul supleantului, inclusiv şi în cazul membrilor profesori de drept titulari. În redacţia propusă nu este prevăzută situaţia în cazul în care devine vacantă funcţia de  membru CSM din rândul profesorilor de drept titulari numiţi de Parlament. Nu este menţionat nici dacă se organizează un alt concurs public şi în ce termen va fi demarată procedura. În atare situaţie, poate fi interpretat că, eventual, în cazul în care intervine vacanţa funcţiei a unui sau chiar şi a celor 3 membri profesori de drept titulari, CSM nu va avea reprezentarea acestora în Plen.

La articolul 3 alin. (4) CSJ apreciază pozitiv modificările în redacţia propusă, acestea fiind necesare şi oportune pentru a facilita procesul de alegere a membrilor. Totuşi, instanța sugerează completarea textului cu sintagma ”În cazul în care candidaţii judecători au acumulat un număr egal de voturi, ca membru sau ca membru supleant, ordinea acestora va fi stabilită prin tragerea la sorţi între acei candidaţi”. Redacţia propusă nu prevede o soluţie în situaţia evocată.

La articolul 3 alin. (7) instanța propune să fie revizuit textul proiectului de lege, acordând membrului judecător ales în cadrul CSM un termen de 30 de zile pentru a-și rezolva situația de incompatibilitate survenită. În perioada respectivă urmează a fi suspendată de drept funcţia administrativă deținută cu instituirea interimatului și doar după depunerea cererii de demisie funcția să devină vacantă.

CSJ consideră că este absolut necesară intervenirea în redacția articolului 3 alin. (8): ”Pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului, membrii numiți conform alin. (3) nu pot exercita activități de reprezentare în judecătorii, curți de apel și Curtea Supremă de Justiție.” Totodată, prin modificările propuse se exclude alineatul (6) al articolului 3 din redacţia la moment în vigoare, care prevede că ”Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată decât cea didactică şi ştiinţifică.” În redacția propusă rezultă că membrii judecători CSM vor putea exercita și alte activități remunerate, inclusiv și activități de reprezentare în judecătorii, curți de apel și Curtea Supremă de Justiție, având în vedere că interdicția este prevăzută doar în privința membrilor numiți conform alin. (3). CSJ consideră că interdicția de a exercita o altă muncă remunerată decât cea didactică şi ştiinţifică pentru membrii CSM, cu excepţia membrilor de drept, este binevenită. Instanța propune menținerea articolului 3 alin. (6) din redacția legii în vigoare la moment „Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia membrilor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată decât cea didactică şi ştiinţifică.” și excluderea articolului 3 alin. (8) „Pe durata exercitării mandatului de membru al Consiliului, membrii numiți conform alin. (3) nu pot exercita activități de reprezentare în judecătorii, curți de apel și Curtea Supremă de Justiție.”

Cu privire la condiția pentru a putea fi ales membru al CSM din rândul judecătorilor, indicată în redacția articolului 82 alin. (1) lit. 3 a), CSJ propune majorarea vechimii în funcție de judecător de cel puțin „5 ani” efectiv lucrați în loc de „3 ani”. Instanța argumentează necesitatea de a majora vechimea în funcție de cel puțin 5 ani, inclusiv prin faptul că un judecător urmează să treacă prima evaluare a performanțelor la 3 ani de activitate. În continuare, în scopul înlăturării contradicției cu prevederile art. 6 și 7 din Legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 178 din 25 iulie 2017, la art. 82 alin. (1) lit. b) după cuvintele „3 ani”, se propune completarea cu cuvintele „sau termenul de acțiune a sancțiunii disciplinare a expirat”.

La Art. II. – Articolul 232 alin. (2) din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, CSJ propune următoarea redacție ”Adunarea Generală a Judecătorilor se convoacă anual în şedinţă ordinară în primul trimestru. Consiliul Superior al Magistraturii anunţă data convocării şedinţei ordinare a Adunării Generale a Judecătorilor cu cel puţin două luni înainte de data şedinţei, elaborează şi distribuie judecătorilor proiectul agendei şedinţei, care se plasează şi pe pagina web a Consiliului, cu anexarea materialelor ce urmează a fi examinate.” Necesitatea de a specifica perioada în care urmează a fi convocată Adunarea Generală a Judecătorilor ordinară rezultă din art. 29 din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, care prevede că „(1) Consiliul Superior al Magistraturii întocmeşte anual, până la data de 1 februarie, un raport referitor la activitatea sa, precum şi referitor la activitatea sistemului judecătoresc în anul precedent. (2) Raportul de activitate este prezentat public şi supus dezbaterilor la Adunarea Generală a Judecătorilor.”

La alineatul (4) din art. 232, CSJ sugerează să fie revizuită redacția propusă: „Participarea la Adunarea Generală are loc prin prezența în sală și prin teleconferință.” CSJ atrage atenția asupra oportunității înlocuirii sintagmei „și” cu sintagma „sau”, deoarece aceste două modalități se exclud una pe alta.

Instanța consideră necesar să fie specificat în proiectul de lege când va intra în vigoare prevederea care acordă posibilitatea de a participa la Adunarea Generală prin teleconferință, având în vedere că pe 1 octombrie 2021 este stabilită data convocării Adunării Generale a Judecătorilor, iar procedurile cu privire la această modalitate de organizare nu sunt adoptate.

La alineatul (6) din art. 232, CSJ sugerează să fie menţionat din ce se determină „majoritatea simplă a judecătorilor care participă la ședință”, din numărul judecătorilor efectiv prezenți la moment în sala de ședință, sau din numărul judecătorilor care s-au înregistrat în liste? Această claritate este necesară având experiența anterioară, când apăreau dificultăți la indicarea corectă a cifrelor în procesul-verbal.

În proiectul de lege, la articolul 232 alin. (10) din Legea nr. 514/1995 privind organizarea judecătorească, la fel ca și la articolul 3 alin. (4) din Legea nr. 947 din 19.07.1996 cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, CSJ apreciază pozitiv modificările în redacţia propusă, acestea fiind necesare şi oportune pentru a facilita procesul de alegere a membrilor. Totodată, CSJ sugerează să fie completat textul cu sintagma „În cazul în care candidaţii judecători au acumulat un număr egal de voturi, ca membru sau ca membru supleant, ordinea acestora va fi stabilită prin tragerea la sorţi între acei candidaţi”.

CSJ menționează în aviz că textul în redacția propusă la alineatul (11) din art. 232 nu este clar şi necesită a se interveni. În nota informativă la proiectul de lege, prin „Modul de exprimare a voturilor”, autorul presupune că s-a introdus în proiectul propus posibilitatea folosirii votului electronic. Din textul proiectului de lege aceasta nu rezultă.

La Art. IV. – (4) proiectul prevede: „În termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii va aduce în concordanță cu prezenta lege reglementările cu privire la organizarea și desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor. În anul 2022, Adunarea Generală a Judecătorilor va adopta regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor.” Curtea Supremă de Justiție consideră că, în cazul în care legea obligă Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 20 de zile, să aducă în concordanță cu legea reglementările cu privire la organizarea și desfășurarea Adunării Generale a Judecătorilor, acest Regulament poate fi votat și la Adunarea Generală a judecătorilor din 1 octombrie 2021, sau chestiunea poate fi lăsată la latitudinea autorității desemnate, nefiind necesar de a specifica în textul legii când va fi adoptat regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor.

CSJ consideră că intervenţia legislativă propusă este necesară, dar urmează a se ţine cont de sugestiile expuse în avizul instanței pentru a nu crea ambiguităţi.