Avocații par fi cei mai activi dintre subiecții cu drept de sesizare a Curții Constituționale. Cel puțin asta arată informațiile oferite de Curte în Raportul privind exercitarea jurisdicției constituționale în anul 2019, prezentat public în data de 21 ianuarie.

Potrivit Raportului, pe parcursul anului 2019 la Curtea Constituțională au fost depuse 235 de sesizări, 19 sesizări au fost preluate din anul 2018, astfel încât sarcina Curții în anul 2019 a constituit 254 de sesizări aflate pe rol, dintre care 46 de sesizări au fost transferate pentru anul 2020. 

Din totalul sesizărilor depuse, în cea mai mare parte au fost contestate prevederi normative din domeniul penal (43%), fiind succedat de cele din domeniul civil (27%), domeniul drepturilor sociale, economice și culturale (11%), domeniul administrativ (9%), domeniul drepturilor politice (8%) și drepturilor social-politice (2%). 

Sesizările aflate pe rolul Curții anul trecut au fost depuse de către următorii subiecți:

  • Președintele Republicii Moldova – 4 sesizări; 
  • Deputați și fracțiuni parlamentare - 20 de sesizări; 
  • Guvern – 0 sesizări; 
  • Instanțele de judecată - 194 de sesizări; 
  • Avocatul poporului - 3 sesizări;
  • Comisia Electorală Centrală - 10 sesizări;
  • Procuratura Generală – 4 sesizări;
  • Administrația publică locală – 0 sesizări.

În baza sesizărilor primite, Curtea a adoptat 31 de hotărâri, și anume:

  • 3 hotărâri de interpretare a unor prevederi din Constituție;
  • 10 hotărâri pentru controlul constituționalității unor acte normative;
  • 7 hotărâri privind soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate;
  • 8 hotărâri de validare a mandatelor de deputat;
  • 1 hotărâre privind aprobarea Raportului pentru anul 2018.

De asemenea, în anul 2019, Curtea a pronunțat 2 avize, 152 decizii de inadmisibilitate, 4 decizii de respingere, 1 decizie de sistare.

Raportul arată că, anul trecut, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității sau neconstituționalității unor prevederi legale, după cum urmează:

  • în 6 hotărâri cel puțin o prevedere legală din cele contestate a fost recunoscută constituțională;
  • în 11 hotărâri cel puțin o prevedere legală din cele contestate a fost declarată neconstituțională.

Deși din punct de vedere procedural excepțiile de neconstituționalitate se depun la Curtea Constituțională de către instanțele de judecată, totuși, pe parcursul anului 2019, în calitate de autori care au ridicat excepțiile de neconstituționalitate în procesele pendinte, în ordine descrescândă, au fost: avocați (124 sesizări), fiind urmată de partea în proces propriu-zisă (55 sesizări), judecătoriile din oficiu (11 sesizări) și Curțile de Apel (2 sesizări).

Sub aspect comparativ, Raportul arată că, numărul sesizărilor în anul 2019 a fost în creștere față de anul 2018, constituind 235 sesizări depuse în anul 2019, față de 212 sesizări depuse în anul 2018.

Totodată, numărul hotărârilor adoptate în anul 2019 a fost 31, în raport cu anul 2018, când au fost adoptate 33 de hotărâri.

În 2019, au fost adoptate 152 decizii de inadmisibilitate, în raport cu anul 2018, când au fost adoptate 162 decizii de inadmisibilitate. Ambele cifre arată că peste jumătate din sesizări au caracter nefondat.

Pe parcursul anului 2019 ponderea excepțiilor de neconstituționalitate în activitatea jurisdicțională a Curții a fost în creștere în comparație cu anul 2018, astfel, 82% din totalul sesizărilor depuse în anul 2019 l-au format excepțiile de neconstituționalitate.

În cadrul prezentării Raportului, Curtea a scos în evidență unele deficiențe în ce privește executarea hotărârilor și adreselor CC și ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate.

Președintele CC a remarcat că în procesul exercitării jurisdicției constituționale au fost identificate situații când sesizările erau depuse în mod repetat și nejustificat de către autori, având drept scop tergiversarea examinării cauzei.

Curtea a intervenit cu recomandarea către autoritățile competente (Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, în comun cu Uniunea Avocaților) de a efectua o analiză a practicii cu privire la ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate și a respectării condițiilor indicate în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 09.02.2016. Curtea a considerat că o astfel de analiză va contribui la îmbunătățirea calității sesizărilor privind excepțiile de neconstituționalitate.

Curtea a recomandat eficientizarea cooperării dintre autoritățile statului (Parlamentul și Guvernul) responsabile de procesul de legiferare în vederea asigurării executării hotărârilor și adreselor Curții Constituționale.

Textul Raportului poate fi accesat aici.