”Dacă termenul în care este permis comercianților să-și desfășoare activitatea în bază de patentă va fi prelungit repetat, atunci deținătorii de patentă nu vor avea predictibilitate faţă de normele juridice instituite şi vor miza că la sfârşitul următoarei perioade de acţiune a legii termenul iar o să fie prelungit”. Concluzia se regăsește în avizul Centrului Național Anticorupție (CNA) la proiectul aprobat de Guvern.

CNA menționează că datorită modificărilor propuse, scopul iniţial de stabilire a unui termen limită îşi pierde din semnificaţie, iar deținătorii de patentă nu vor întreprinde în perioada acordată nicio acţiune pentru a trece la o altă formă organizatorico-juridică. "Succedarea prelungirilor termenului invocat prin proiect va inhiba iniţiativa titularilor de patentă de a se organiza în întreprindei mici şi mijlocii, ceea ce poate duce la perpetuarea situaţiei existente, fapt ce poate afecta interesul public. Pericolul acestui factor constă în faptul că acesta generează sentimente de nedreptate în societate şi creează dubii în privinţa credibilităţii şi imparţialităţii politicienilor", se mai menționează în aviz.

De asemenea, în viziunea experților anticorupție, un alt argument în defavoarea prelungirii termenului sunt prevederile Legii cu privire la patenta de întreprinzător. Potrivit acestora: ”desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal". Astfel, prelungirea termenului de desfășurare a activității de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător prezintă un factor de risc manifestat prin insuficiența mecanismelor juridice de control și supraveghere (evidența și controlul activității acestora din partea instituțiilor statului, având în vedere lipsa mașinilor de casă și control). Aceasta va aduce prejudicii economiei Republicii Moldova, sub aspectul desfășurării activității date în baza patentei în regim preferențial (facilități fiscale, neprezentarea dărilor de seamă financiare, fără evidență contabilă), care, pe cale de consecință, va afecta interesul public.

Mai mult, CNA spune că prevederile propuse contravin principiilor concurenței loiale față de agenții economici care desfășoară activitate de întreprinzător sub alte forme organizatorico-juridice și a protecției drepturilor consumatorilor, datorită incertitudinii calității mărfurilor comercializate.

Centrul mai menționează că potrivit amendamentelor operate la Codul fiscal, prin introducerea la categoria contribuabili a persoanelor fizice ce desfăşoară activitate independentă în domeniul comerţului cu amănuntul, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității, s-a dorit înlocuirea patentei de întreprinzător. Astfel, prelungirea perioadei de tranziție cu încă un an nu justifică promovarea proiectului. Aceasta ceează precondiții de a comite acte de corupție prin neprezentarea actelor de proveniență pentru mărfurile comercializate, determinarea abuzivă a calității corespunzătoare a mărfii comercializate, precum și a evaziunilor fiscale din considerentul lipsei mașinilor de casă și control.

În documentul Centrului Național Anticorupție se mai spune că după esența sa economică, desfășurarea unor genuri de activitate în baza patentei de întreprinzător are un efect nociv pentru economia națională, întrucât stimulentele oferite de stat prin sistemul de patente nu își au efectul scontat și nu creează valoare adăugată pentru economie.

Experții mai indică că, deși se pretinde că prelungirea termenului pentru desfășurarea unor genuri de activitate în baza patentei este în beneficiul cetățenilor Republicii Moldova, prelungirea repetată a acestuia va distorsiona stabilitatea economică din considerentul regimului preferențial de practicare a activității de întreprinzător în baza patentei.

De asemenea, aceștia spun că nota informativă a proiectului stabileşte incomplet condiţiile ce au impus elaborarea proiectului. Sunt invocate argumente precum că ”în ultimii doi ani se atestă un proces lent de migrare de la patentă la activitatea independentă". Totuși, autorii remarcă că ”în ianuarie a fost modificat cadrul legal prin introducerea unei noi forme legale de antreprenoriat - activitatea independentă. Ca alternativă la patenta de întreprinzător, această formă prevede un mod simplist de inițiere a afacerii și regim fiscal facil, o abordare mai bună a aspectelor sociale, oferă antreprenorilor mai multe oportunități de dezvoltare a afacerii, precum și statului - metode mai bune de control al riscurilor și premiselor negative, comparativ cu patenta". Astfel, autorii prezintă o serie de argumente care au stat la baza necesităţii promovării proiectului, fără însă a prezenta argumente de rigoare care să justifice din punct de vedere economic care au fost condițiile ce au determinat prelungirea termenului cu încă un an pentru practicarea unor genuri de activitate în baza patentei.

Mai mult ca atât, perioada de până în data de 31 decembrie 2018 s-a instituit pentru a oferi posibilitate titularilor de patentă să își dezvolte în continuare activitatea sub diferite forme organizatorico-juridice stabilite prin lege, cum ar fi întreprinderea individuală, societatea cu răspundere limitată. În acest context, în calitate de alternativă pentru patenta de întreprinzător și treaptă de tranziție a fost introdus un nou regim fiscal simplificat de impozitare al persoanelor fizice care desfășoară  independent (de sine stătător) activități de comerț, fiind un nou concept elaborat de Guvern, ca parte componentă la proiectul politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017. În acest sens, rezultă că introducerea unei noi forme legale de antreprenoriat, și anume, activitatea independentă, reprezintă o rezolvare alternativă a situației pentru titularii de patentă de a trece la o altă formă de activitate, fapt pentru care prelungirea perioadei de tranziție cu încă un an nu este justificată. Prin urmare, argumentele conținute în nota informativă cu privire la prelungirea termenului de desfășurare a activității de întreprinzător în baza patentei până la 31 decembrie 2019 nu justifică pe deplin promovarea proiectului.

Totodată, proiectul conține norme contradictorii și de concurență neloială, care pot distorsiona economia Republicii Moldova, sub aspectul că desfășurarea ativității de întreprinzător în baza patentei creează precondiții pentru comiterea actelor de corupție, evaziune fiscală, ceea ce în rezultat, va afecta interesul public. De asemenea, având în vedere introducerea unei noi forme legale de antreprenoriat, și anume, activitatea independentă, aceasta reprezintă o alternativă pentru titularii de patentă de a trece la o altă formă de activitate, fapt pentru care prelungirii perioadei de tranziție cu încă un an nu este justificată din punct de vedere legal.

Amintim că, Guvernul a decis să prelungească cu un an perioada în care comercianții vor putea activa în bază de patent. Astfel, noul termen stabilit este 31 decembrie 2019.