Străinii ar putea obține dreptul de ședere în Republica Moldova în condiții mai simple. Un proiect de lege în acest sens a fost publicat pentru consultări publice.

Astfel, în vederea optimizării procedurilor de documentare a lucrătorilor străini, a fost exclusă obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ. Pe lângă faptul că reduce o verigă birocratică în activitate, modificarea normei respective va reduce și costurile aferente procesului de pregătire a actelor pentru documentarea străinilor, spun autorii proiectului.

O altă modificare se referă la salariul pe care trebuie să-l aibă străinii. În prezent, acordarea dreptului de ședere în scop de muncă în țara noastră este condiționată de cerința de achitare acestuia a unui salariu mediu prognozat pe economie.  Raționamentul respectiv a fost introdus de legislativ în scopul asigurării priorității la angajare a forței de muncă autohtone. Totuși, autoritățile consideră că această prevedere este deja depășită, deoarece numărul locurilor de muncă cu salarii mici este în descreștere.

Potrivit proiectului, se propune ca salariului lunar nu trebuie să fie mai mic decât salariul mediu lunar al angajaților cu aceeași ocupație din cadrul persoanei juridice solicitante, sau salariul mediu lunar înregistrat în cadrul persoanei juridice solicitante, dacă nu au fost înregistrate ocupații similare celor din proiectul contractului individual de muncă în perioada pentru care se calculează salariul mediu lunar.

Autoritățile propun și abrogarea prevederilor care stabilesc modalitatea de documentare a străinilor în scop de muncă în baza Listei ocupațiilor prioritare. În prezent, Lista ocupațiilor prioritare este aprobată anual prin Hotărârea Guvernului, ca modalitate de documentare a străinilor în scop de muncă. Aceasta a fost inclusă în legislație din anul 2018. Raționamentul mecanismului a constat în asigurarea necesităților economiei naționale în forță de muncă, în cazul în care ocuparea locurilor de muncă vacante nu poate fi asigurată cu resurse umane autohtone sau se atestă deficit de muncă în anumite sectoare. În această ordine de idei, Lista urma să asigure funcționalitatea anumitor sectoare economice prin facilitarea angajării străinilor.

Însă, pe parcursul implementării prevederilor respective ale Legii pe parcursul anilor 2018  şi 2019 s-a constatat că acest mecanism s-a dovedit a fi ineficient și fără impact esențial asupra pieței muncii. Or, angajatorii și/sau investitorii străini nu au valorificat această modalitate. Prezenta constatare se confirmă prin numărul mic de cetățeni străini, care au fost documentați pe parcursul anilor 2018 şi 2019 – în total, 65 de străini.Totodată, potrivit datelor ANOFM demonstrează că acele ocupații la care se atestă deficit al forței de muncă nu sunt atractive pentru cetățenii străini. Drept urmare, Lista ocupațiilor prioritare rămâne a fi un mecanism formal care nu generează soluții pentru problemele existente pe piața muncii.

Pentru a preveni un aflux de migranţi originari din state cu risc sporit, precum şi o eventuală povară a statului de achitare a costurilor pentru prestarea diferitor servicii, în proiect se mai stabilește posibilitatea de prelungire a dreptului de şedere provizorie doar până la trei ani consecutiv. Restricții similare sunt aplicateși în alte statedin cadrul UE și țări terțe.