Plenul Curții Supreme de Justiție (CSJ) a aprobat la 28 februarie un nou Regulament cu privire la efectuarea generalizării practicii judiciare, care este deja în vigoare. Documentul, care va înlocui vechiul Regulament, va reglementa modul de identificare a cazurilor de luare a diferitor decizii pe aceleaşi probleme de drept, precum și interpretarea diferită a legii în aplicarea normelor de drept material şi procedural.

Generalizarea practicii judiciare este una din atribuţiile de bază ale CSJ şi se efectuează conform Planului de activitate al instanței, de către colaboratorii secţiilor civilă, comercială şi de contencios administrativ şi penală din cadrul Direcţiei de generalizare a practicii judiciare, sistematizare şi evidenţă a legislaţiei.

Potrivit Regulamentului aprobat, generalizările practicii judiciare efectuate de către secţiile Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi Colegiului Penal vor fi discutate şi aprobate la şedinţa acestor colegii, iar rezultatele generalizării practicii judiciare vor fi examinate de către Plenul CSJ.

În procesul activităţii de generalizare a practicii judiciare, în caz de necesitate, va fi solicitată opinia membrilor Consiliului Ştiinţific Consultativ de pe lângă Curte.

Temele generalizărilor practicii judiciare

Activitatea de studiere şi generalizare a practicii judiciare poartă un caracter continuu şi sistematic, fiind planificată în prealabil. Temele generalizărilor se includ în planurile anuale de activitate ale secţiilor CSJ, cu indicarea concretă a persoanelor responsabile de executare şi, în mod obligatoriu, a termenului executării.

La stabilirea temei generalizării se va ține cont de:

• actualitatea problemei pentru practica judiciară;
• necesitatea tratării problemei din punct de vedere doctrinar;
• existenţa unei practici neuniforme a instanţelor judecătoreşti în aplicarea reglementărilor omogene;
• existenţa unei norme legislative care generează diferite interpretări în aplicare;
• informaţia statistică privind calitatea înfăptuirii justiţiei.

Totodată, în procesul stabilirii temei generalizării urmează a fi solicitate opiniile judecătorilor din cadrul instanţelor judecătoreşti referitor la cele mai dificile probleme ce apar în practica judiciară.

Ca temă pentru studiere poate fi selectată practica examinării unor anumite categorii de cauze civile, comerciale şi de contencios administrativ, precum şi de cauze penale.

Tipurile generalizărilor

În dependenţă de scopul concret al generalizării, pot fi efectuate:

• generalizări ale practicii judiciare privind toate cauzele examinate într-un anumit interval de timp;
• generalizări ale practicii judiciare privind cauzele examinate într-o anumită instanţă judecătorească;
• generalizări ale practicii judiciare privind unele categorii de cauze;
• generalizări ale practicii judiciare pe marginea unor singure chestiuni.

Totodată, CSJ urmează să studieze şi să analizeze periodic, conform planului de activitate, practica judiciară privind examinarea cauzelor pe căi ordinare şi extraordinare de atac, în urma acestei activităţi fiind întocmite revistele erorilor judiciare comise de către instanţele judecătoreşti inferioare în procesul judecării cauzelor concrete.

Ce documente se întocmesc după studierea practicii judiciare

În urma studierii şi generalizării materialelor colectate în procesul generalizării practicii judiciare se întocmeşte unul din următoarele documente:

• nota informativă privind generalizarea practicii judiciare;
• revista erorilor comise în procesul activităţii de înfăptuire a justiţiei. Revista erorilor judiciare comise în procesul activităţii de înfăptuire a justiţiei se întocmeşte semestrial, în mod separat pentru instanţele din circumscripţia fiecărei curţi de apel. În document se indică obligatoriu numele judecătorului care a comis eroarea judiciară şi instanţa judecătorească în cadrul căreia activează.
• hotărâre explicativă;
• opinie consultativă.

Documentul de generalizare se elaborează de către executor, în numele Curţii Supreme de Justiţie, şi constă din partea introductivă, descriptivă şi concluzii. Ulterior, documentele vor fi discutate în cadrul şedinţei colegiilor şi ulterior în cadrul şedinţei Plenului Curţii Supreme de Justiţie.

După examinarea lor de Plenul Curţii Supreme de Justiţie, documentele de generalizare vor fi transmise în Secţia legislaţie pentru crearea bazei oficiale a practicii judiciare pentru întregul sistem judecătoresc din ţară.