Curtea de Conturi a prezentat Raportul auditului conformității asupra privatizării bunurilor prin concursuri investiționale și comerciale în anii 2013-2019.

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea respectării cadrului normativ la organizarea și desfășurarea concursurilor investiționale și comerciale în anii 2013-2019, cu identificarea încălcărilor și vulnerabilităților sistemice care au afectat acest proces.

În domeniul privatizării, Ministerul Economiei și Infrastructurii este responsabil de promovarea politicilor, Agenția Proprietății Publice (APP) – responsabilă de organizarea procesului deetatizării, Autoritățile Publice Centrale (APC) au un rol participativ, Comisia pentru desfășurarea concursurilor comerciale si investiționale de privatizare a proprietății publice (Comisia de concurs) – desfășurarea concursului și determinarea câștigătorului precum și adoptarea deciziilor cu referire la monitorizarea executării obligațiilor contractuale de către cumpărătorii bunurilor proprietate publică la concurs investițional.

Planificarea anuală și planificarea strategică a deetatizării patrimoniului public

Conform datelor prezentate, în perioada anilor 2013-2019, prin intermediul concursurilor investiționale și comerciale au fost privatizate 27 de obiective ale statului în valoare totală de 622,6 mil. lei, veniturile colectate de la înstrăinarea acestora constituind 45% din valoarea totală a patrimoniului privatizat în perioada de referință.

Eșantionul de audit a inclus 25 de obiective privatizate cu valoarea de 402,5 mil. lei: 6 obiective, fiind privatizate prin concursuri investiționale cu valoarea de 182,6 mil. lei și 21 obiective, fiind privatizate prin concursuri comerciale cu valoare de 436 mil. lei.

Potrivit auditului, deși, domeniul privatizării este unul important, la nivel statal nu a existat o strategie națională în acest domeniu orientată spre definirea priorităților în efectuarea privatizării, reieșind din perspectivele dezvoltării ramurilor economiei naționale. Programele de activitate ale Guvernului pentru anii 2014-2016 au prevăzut unele acțiuni care erau conexe unor activități de privatizare. Având în vedere relevanța acestui domeniu, Curtea de Conturi consideră necesară elaborarea unei strategii sau a unui document de politici în domeniul privatizării patrimoniului public, care să se regăsească în documentul de dezvoltare economică durabilă și incluzivă a țării.

Modul de pregătire a bunurilor statului pentru privatizare prin concurs

Constatările de audit denotă că, Agenția Proprietății Publice, la înaintarea propunerilor pentru includerea în Lista bunurilor privatizate a unor obiective de stat profitabile, nu a respectat procedura și nu a elaborat argumentări, inclusiv cu referință la necesitatea privatizării acestor bunuri și rolului lor în economia națională.

Auditul atestă că, conducerea întreprinderilor privatizate, dar și APC, în calitate de fondatori, nu au asigurat inventarierea conformă a patrimoniului: în 12 cazuri din 20 verificate, auditul depistând deferite nereguli în desfășurarea acestei proceduri. În așa mod, datele în cadrul inventarierilor nu au oferit o informație credibilă despre elementele de activ și pasiv ale situațiilor financiare ale obiectivelor de stat privatizate.

Din materialele inventarierii la Întreprinderea de Stat (Î.S.) „Vibropribor” s-a constatat că, baza de odihnă „Jemciujina” amplasată în or. Coblevo, Ucraina, cu valoarea de bilanț în sumă de 1,1 mil. lei. aparține întreprinderii, însă în realitate a fost transmisă în gestiunea APP încă din anul 2011, conform unei Hotărâri a Guvernului. Î.S. „Vibropribor” până la momentul privatizării, care a avut loc la finele anului 2017 raporta că acest bun îi aparține, dar și despre faptul că bază de odihnă a fost preluată fraudulos de către un grup de persoane necunoscute.

APP a prezentat o informație cronologică despre fondarea de către Î.S. „Vibropribor” și un agent economic ucrainean, a unei întreprinderi mixte, în care cota socială a Î.S. „Vibropribor” constituia 95%. Ulterior, această întreprindere mixtă a fost preluată fraudulos de către terți. La fel, din informația prezentată de APP reiese că instanțele judecătorești de drept civil și organele de investigație din Ucraina pe parcursul ultimilor 12 ani au examinat preluarea acestui obiectiv.

O altă deficiență, ține de lipsa obligativității elaborării caietelor de sarcini, cadrul normativ prevede că acestea se elaborează după caz. Ca rezultat, la privatizarea a 18 obiective prin concursuri comerciale, nu au fost elaborate documentele respective care să stabilească criterii individuale de calificare a ofertanților, indicatori postprivatizare cuantificabili, precum și termene-limită pentru realizarea acestora, reieșind din specificul ramurii în care activează întreprinderile în proces de privatizare. În consecință în contractele încheiate cu câștigătorii concursurilor nu se regăsesc indicatorii, care pot fi monitorizați în perioada post privatizare.

Conformitatea evaluării obiectivelor supuse privatizării, pentru determinărea prețului de piață

În pofida faptului că, patrimoniul public de stat care se privatizează reprezintă o parte din avuția națională a țării, iar autoritățile statului trebuie să manifeste maximă responsabilitate pentru a asigura o evaluare cât mai conformă și realistă a respectivelor unități, auditul atestă că, activitățile de evaluare independentă a proprietății de stat în scopul determinării prețului de piață au fost grav afectate de neconformități, riscuri de fraudă, și alte vulnerabilități.

Lipsa unui control creează premise ca activitățile de evaluare să fie vulnerabile la neconformități, în deosebi, la evaluarea patrimoniului public, în scopul determinării prețului de piață. Astfel, la patru obiective, valoarea estimată prin metoda cheltuielilor a fost micșorată cu 23,7 mil. lei, prin aplicarea ilegală a diferitor indicatori de conjunctură, ceea ce contravine cadrului normativ, concomitent, auditul consemnând și suspiciuni de fraudă în evaluarea acestor obiective.

APP și Comisia de concurs s-au eschivat de la exercitarea atribuțiilor privind determinarea prețului inițial de vânzare a pachetului de acțiuni deținut de stat în capitalul social al S.C. (Societatea Comercială) „Gara Nord” S.A., care potrivit indicatorilor financiari constituia - 25,4 mil. lei. Astfel, APP a decis antrenarea unui evaluator independent, care a estimat valoarea de piață a pachetului de acțiuni la suma de 18,3 mil. lei, sau cu 7,1 mil. lei mai puțin decât valoarea nominală, determinată în baza capitalului propriu deținut de societate. Auditul atestă că, valoarea estimată nu poate fi considerată ca una argumentată și corectă, fapt condiționat de existența unor carențe stabilite de audit în desfășurarea procesului de estimare. Analogic, situațiilor descrise anterior, pachetul de acțiuni a fost privatizat în cadrul unui singur concurs cu participarea doar a unui singur ofertant.

Desfășurarea și totalizarea rezultatelor concursurilor investiționale și comerciale

Procesul de desfășurare a concursurilor comerciale și investiționale a fost marcat atât de deciziile subiective adoptate de Comisia de concurs, cât și prin aplicarea unui tratament inechitabil al ofertanților la privatizare, nefiind asigurată concurența loială în procesul participativ al deetatizării patrimoniului public. Astfel, auditul relevă că 17 obiective s-au privatizat cu participarea unui singur ofertant, acesta fiind desemnat și câștigător. O altă analiză relevă că 7 bunuri s-au privatizat cu desfășurarea unui sigur concurs și cu participarea doar a unui singur ofertant.

Valorificarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate prin concursuri

Referitor la problemele legate de valorificarea terenurilor aferente obiectivelor privatizate prin concursuri investiționale și comerciale, analizele de audit atestă privatizarea a trei terenuri aferente obiectivelor privatizate la prețuri de 3-26 ori mai mici comparativ cu valoarea de piață a acestora. Astfel, reieșind din datele oficiale ale Agenției Relații Funciare și Cadastru și ale agențiilor imobiliare, doar de la privatizarea acestora, statul ar fi putut beneficia de venituri suplimentare estimate de audit în valoare de circa 34,4 mil. lei. Drept exemplu, privatizarea terenului aferent Centrului de Producție și Instruire amplasat pe strada Pan Halippa, 2 la doar 800 euro pentru un ar, în realitate se vinde la aproximativ 20,0 mii euro pentru un ar. Actualmente se construiește un bloc locativ pe acest teren, clădirea veche fiind demolată.

Terenurile proprietate publică aferente obiectivelor privatizate prin concursuri investiționale și comerciale, rămase în proprietatea statului nu generează venituri la buget din locațiune și se utilizează gratis de către proprietarii edificiilor privatizate.

Pentru remedierea deficienților constatate, fortificarea managementului în domeniul privatizării, revizuirea și consolidarea cadrului normativ aferent, Curtea de Conturi a înaintat 21 recomandări pentru generarea plusvalorii deetatizării patrimoniului de stat.