Instanțele de judecată, inclusiv Curtea Supremă de Justiție, dar și Curtea Constituțională vor avea, din nou, buget propriu, care face parte integrantă din bugetul de stat. O normă similară a fost aplicată până în anul 2018. Modificările sunt prevăzute în proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2021, propus pentru consultări publice.

În prezent, legislația spune că instanțele sunt finanțate de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. Norma a fost declarată neconstituțională încă în anul 2019. Atunci, Curtea Constituțională a spus că o justiție independentă nu poate fi imaginată în lipsa unor garanții financiare.

Potrivit deciziei Curții Constituționale, procedura de elaborare și adoptare a bugetului anual este de natură să atragă autoritățile publice independente în ”negocieri" cu autoritățile executive pentru obținerea finanțării necesare activității. Curtea Constituțională și instanțele de judecată sunt autorități cu funcții de control de constituționalitate și de legalitate asupra activității autorității executive și celei legislative, fapt care este de natură să ”deranjeze" autoritățile supuse controlului, și acestea, în calitate de autorități care elaborează anual proiectul bugetului de stat (Guvernul) sau aprobă bugetul de stat (Parlamentul), ar putea în mod nejustificat limita finanțarea autorităților vizate. 

În același timp, potrivit articolului 511 alin. (2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, proiectul bugetului autorității bugetare independente, cum este Curtea Constituțională și CSM, se aprobă, prin avizul consultativ de către Ministerul Finanțelor și se înaintează Guvernului, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, pentru a fi inclus în proiectul bugetului de stat care va fi prezentat Parlamentului spre adoptare.

Prevederea că instanțele judecătorești, Curtea Supremă de Justiție și Curtea Constituțională sunt finanțate de la bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală, creează incertitudine și imprevizibilitate în comparație cu reglementările anterioare, carențe de natură să afecteze independența acestor autorități, au mai menționat judecătorii.

Totuși, independența autorităților statuate de Constituție nu presupune o interdicție absolută în privința intervențiilor. Guvernul este îndreptățit să reducă resursele financiare destinate acestor autorități, însă o astfel de măsură trebuie să fie proporțională și să aibă o fundamentare obiectivă. Guvernul nu este îndreptățit să intervină în bugetele autorităților respective, astfel încât modificările să le pericliteze capacitatea de a-și exercita eficient funcțiile reglementate de Constituție și actele normative. Chiar în condiții de criză economică, statul este obligat să asigure independența funcțională și financiară a activității acestor autorități constituționale.