Decizia Comisiei de etică și disciplină a Uniunii Avocaților (CED) în cauza Macovei Enachi este criticată de mai mulți apărători, dar și de unii membri ai organelor de conducere a Uniunii Avocaților. Aceștia cred că Statutul profesiei de avocat trebuie modificat deoarece conține prevederi învechite și care permit Comisiei să ia decizii arbitrare.

Angela Popil, avocată, membră a Consiliului Uniunii Avocaților: După mine, CED în acest caz a dat o interpretare extensiv defavorabilă prevederilor Legii 1260/2002 si Statutului profesiei de avocat în partea care se referă la publicitatea activităților avocatului și formelor de exercitare a activității de avocat.

Plasarea de opinii calificate în anumite domenii de referință, în care persoana este calificata (are diplomă, certificat de calificare, confirmare de susținere a unor cursuri de pregătire profesională, titlu de doctor) permite acestei persoane să se prezinte și să se considere expert în domeniul de referință respectiv.

În Republica Moldova doar expertiza judiciara este autorizată, în rest nu am întâlnit o autoritate care sa dea certificate de expert în alte domenii.

Crearea de către avocați a societăților civile cu scop nelucrativ si fără personalitate juridică distinctă, pentru atingerea unor scopuri clar definite în contract, nu este interzisă nici de Legea nu. 1260/2002, nici de Statutul profesiei de avocat, precum nicăieri în legislația noastră nu este interzis avocaților să dispună/ să dețină pagini pe internet, site-uri profesionale, sa fie titulari de drept de proprietate intelectuala și să folosească aceste drepturi.

Avocații vizați activează/ desfășoară activitatea de avocat în calitate de ”Casa de avocatură”? Nu. Aceasta denumire este a societății civile create prin libertate de asociere și contractuală, neinterzisă de lege.

Trăim în era tehnologiilor informaționale, este bine, este frumos, este legal ca un avocat să își facă publicitate pe propria sa pagină de internet, să își publice opiniile, părerile, analizele.

Care este eroarea avocatului că a publicat lista clienților si partenerilor săi? Au cerut vreo unul dintre ei daune interese pentru asta? Dacă nu, atunci nu este nici o problemă.

Structura si denumirea pozițiilor pe interiorul biroului sau cabinetului este la decizia și discreția asociaților/fondatorilor.

Toate acestea, luate separat sau împreuna, nu pot fi interpretate ca fiind abateri disciplinare grave pentru care se aplica sancțiuni în sensul Legii 1260/2002 și Statutului.

Regret abordarea Comisiei de Etica și Disciplina, care aduce un afront serios profesiei de avocat.

Andrei Bivol, Founding Partner la Bivol Soțchi & Partners: Decizia CED este rezultatul unei legislații anacronice și imprevizibile interpretate într-un mod restrictiv și inchizitorial. Există și anumite chestii pozitive. Decizia CED și controversele pe care le generează scot la iveală câteva probleme fundamentale ale avocaturii moldovenești care au fost puse sistematic sub preș ori de câte ori a fost ”reformată” avocatura. Aici vorbim despre esența și tipul activității de avocat (afacere sau altceva?), imprevizibilitatea rigorilor de publicitate a avocaților care lasă o marjă excesivă de interpretare dar și formele de organizare a activității de avocat care nu mai corespund realității. Aceste probleme se vor accentua pe măsură ce lumea în care trăim se schimbă, iar legislația cu privire la avocatură și interpretarea acesteia este cea care este.

Fiecare caz trebuie tratat în parte inclusiv utilizarea unor denumiri de firmă și nu putem generaliza. Dacă vorbim despre denumirea de ”Casă de avocatură” vizată în decizia CED, este adevărat că denumirea nu este prevăzută de lege, dar nici nu este interzisă. Pentru mine este cel puțin ciudat că o profesie liberală (cel puțin în declarații) sancționează o faptă neinterzisă de lege. Nu cred că utilizarea acestui termen ar trebui sancționată.

Nu am găsit nici un argument de ordin obiectiv (decât aprecierea și interpretarea subiectivă a CED) în favoarea concluziei că utilizarea termenului ”Casă de avocatură” afectează cumva ”imaginea” sau ”prestigiul” instituției avocaturii. Pentru comparație luptele interne din cadrul UAM pentru diferite funcții (scoase des în spațiul public) sau conflictele publice dintre anumiți avocați au afectat mult mai grav imaginea profesiei noastre, dar nu am văzut nici o decizie CED în acest sens.

Am observat că anumiți membri ai Consiliului UAM s-au disociat public de această decizie a CED. Cred că este un semn bun și sper că vor iniția o dezbatere în vederea adaptării legislației dar și regulilor interne ce guvernează avocatura la cerințele anului 2021.

Dorin Popescu, decan al Baroului Chișinău: Potrivit art. 64 din Legea 1260/2002 cu privire la avocatură - restricţii la publicitate:

(1) Avocatului i se interzice să folosească, nemijlocit sau prin intermediul unei alte persoane, procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei.

(2) Avocatului i se interzice să folosească mijloace de reclamă sau de publicitate prin procedeele menţionate la alin. (1).

(3) Uniunea Avocaţilor stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.

În acest sens, cred că art. 65 din Statutul profesiei de avocat, ca act subordonat legii, trebuie să dezvolte norma legală menționată supra, anume prin prisma, interizicerii utilizării procedeelor incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei. Prin urmare, se crează impresia că situațiile indicate în art. 65 alin. (4) lit. f), g) din Statutul profesiei de avocat, depășesc prevederile legale.

La fel, cred că nu este corect și proportional ca anumite activități a unei forme de organizare a activității de avocat, privind publicitatea, chiar dacă nu se încadrează în prevederile statutare, să constituie o abatere disciplinară gravă.

Cu referire că cineva din colegi se identifică ca expert, de ce nu ? Or, profesia de avocat este compatibilă și cu calitatea de expert în anumite probleme. Calitatea de expert, chiar dacă numai tu consideri că ești așa, nu se atribuie prin lege, sau în alt mod oficial. Eu cred că și eu aș putea să mă identific ca expert în anumite probleme juridice.

Cu referire la ”Casa de avocatură”. Din câte cunosc, această sintagmă este folosită de anumite forme de organizare a profesiei în mai multe state. Și chiar dacă nu este prevăzută de legea acelor state așa o formă de organizare a profesiei, această sintagmă, de regulă semnifică o firmă de avocatură, sau birou asociat de avocați. Dar nu am auzit ca utilizarea acestei sintagme să constituie abatere disciplinară gravă.

Ei, dar dacă este vorba despre o casă/sediu/clădire, în care își desfășoară activitatea mai multe forme de organizare a profesiei de avocat, sau mai mulți avocați, sau un birou asociat de avocați, atunci chiar e casă de avocatură.

Dragi colegi, acum suntem la etapa modificării și ajustării Statutului profesiei la realitățile existente având în vedere și ultimele modificări la Legea 1260/2002 cu privire la avocatură. Din acest motiv vă rog să veniți cu propuneri, inclusiv și privind cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale (art. 64 alin. (3) din Legea 1260/2002 cu privire la  avocatură).