Autor: Sabina Cerbu, avocat, Casa de avocatură ”Efrim, Roșca și Asociații”

Legea de modernizare a Codului civil intervine cu modificări substanțiale și la capitolul dobânzilor de întârziere, a modului de calculare, precum și încasarea acestora de la debitor în cazul neexecutării obligațiilor civile. Aceste subiect este unul extrem de practic în contextul în care pe rolul instanțelor de judecată o bună parte din litigii au obiectul neexecutării obligațiilor contractuale. 

Se modifică art. 585 Cod civil a cărei versiune de până la modificări era următoarea: ”În cazul în care, conform legii sau contractului, obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei dacă legea sau contractul nu prevede o altă plată”.

Noua redacție a articolului prevede: Articolul 585. Rata dobânzii

În cazul în care, conform legii sau contractului, obligația este purtătoare de dobândă, se plătește o dobândă egală cu rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei aplicabilă conform dispozițiilor alin. (2) dacă legea sau contractul nu prevede o altă plată.

Rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei aplicabilă:

  • Pentru primul semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 ianuarie din anul respectiv;
  • Pentru al doilea semestru al anului în cauză, este rata în vigoare la data de 1 iulie din anul respectiv. 

Autorii modificărilor nu oferă foarte multe explicații în privința justificării acestor ajustări, decât că această abordare corespunde art. 3(2) din Directiva 2011/7 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale. Totodată, aceasta este de natură să ușureze procedura de calculare și aplicare a dobânzii legale de întârziere conform art. 62320Cod civil (corespondentului art. 619 din redacția anterioară). 

A se atrage atenția la ratele de bază valabile ale Băncii Naționale a Moldovei, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, rata dobânzii de politică monetară se stabilește de Comitetul executiv și este publicată periodic de Banca Națională a Moldovei. Se poate întâmpla ca rata de bază să rămână constantă o perioadă mai îndelungată, adică să nu sufere schimbări în fiecare lună. Or, politica ratelor la instrumentele de reglementare monetară se elaborează și promovează în funcție de conjunctura piețelor monetară și valutară, analiza situației în economia națională, dinamica proceselor inflaționiste și așteptărilor prognozate ale indicatorilor macroeconomici. Cu titlu de exemplu, ultima rată de bază a Băncii Naționale a Moldovei  a fost stabilită la 5 decembrie 2017, adică aceasta pe parcursul unui an a rămas nemodificată. Pentru comoditate, o sursă oficială în vederea urmăririi ratei de bază la zi este website-ul Băncii Naționale a Moldovei.

Modificările referitoare la rata dobânzii este relevantă în contextul calculării dobânzilor de întârziere, care rămân și în redacția nouă legate de rata de bază a Băncii Naționale a Moldovei. 

Dobânda de întârziere în redacția legii de modernizare a Codului civil se regăsește la articolele 62320-62322

Pentru prima dată în legislația civilă apare posibilitatea solicitării încasării dobânzilor de întârziere și pentru obligațiile nepecuniare. Dacă versiunea anterioară a Codului civil permitea încasarea dobânzilor de întârziere doar pentru obligațiile pecuniare, noua reglementare permite creditorului să solicite dobânzi de întârziere și în cazul neexecutării obligațiilor de a da, a face sau a nu face. 

Dobânzile de întârziere în executarea obligațiilor pecuniare 

În cazul calculării dobânzilor de întârziere legiutorul a păstrat aceleași marje procentuale ca și în vechea redacție, astfel: Rata dobânzii de întârziere este egală cu rata prevăzută de dispozițiile art. 585 (rata dobânzii) plus cinci (5) puncte procentuale pe an, în cazul în care debitorul este consumator, sau nouă (9) puncte procentuale pe an, în celelalte cazuri. 

O novație la acest subiect este că legea îi oferă o opțiune creditorului ce nu o avusese anterior, și anume: dacă înainte de scadență, obligația pecuniară era purtătoare de dobândă prevăzută de contract, în scopul determinării ratei dobânzii de întârziere, creditorul poate înlocui rata stabilită de art. 585 cu rata dobânzii prevăzute de contract. 

În nota informativă a legii de modernizare  a Codului civil, autorii modificărilor oferă un exemplu pentru a oferi mai multă claritate: dacă dobânda contractuală la un credit de consum este de 10% anual, creditorul poate cere pe durata întârzierii restituirii sumei de bază a împrumutului o dobândă de întârziere de 15% anuale.

Dobânzile de întârziere versus penalitățile de întârziere

Până la operarea modificărilor Codului civil, creditorul era în drept să încaseze de la debitorul său dobânzile de întârziere, precum și penalitățile de întârziere contractuale în mod cumulativ (pentru penalități luând în calcul termenul de prescripție de 6 luni). Însă în contextul modificărilor noi, creditorul nu mai are posibilitatea să le încaseze în mod cumulativ.

Astfel, art. 62320 Cod Civil (legea de modificare a Codului civil) prevede în mod expres că, în cazul în care s-a stipulat o clauză penală, creditorul poate să ceară, la alegere, fie dobânda de întârziere calculată conform dispozițiilor art. 62320, fie penalitatea pentru întârziere. O asemenea abordare vine să excludă dubla despăgubire a creditorului și împovărarea nejustificată a debitorului. Chiar și în aceste condiții, legea oferă creditorului posibilitatea de a cere despăgubiri în partea neacoperită de dobânda de întârziere. Doar că, acesta va fi ținut să demonstreze de fiecare dată prejudiciul efectiv suportat. 

Dobânda de întârziere în cazul obligațiilor nepecuniare

Art. 62322  Cod civil introduce dobânda de întârziere pentru obligații nepecuniare și se stabilește că, în cazul în care obligația de a da sau de a face, alta decât una de plată a unei sume de bani, nu este executată la scadență, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere asupra echivalentului în bani al plății neexecutate a obligației, din data imediat următoare a scadenței până la data executării corespunzătoare, la rata prevăzută de art. 585 ori o altă rată prevăzută de dispozițiile legale speciale. Dacă obligația neexecutată are o obligație corelativă pecuniară, mărimea acestei obligații corelative va constitui echivalentul în bani a obligației neexecutate. 

Cu titlu de exemplu, dacă într-un contract de vânzare cumpărare, a cărui obiect constituie un bun în valoare de 10.000 lei, unde vânzătorul întârzie să livreze bunul în termen, cumpărătorul va fi în drept să pretindă încasarea dobânzilor de întârziere în temeiul art. 585 din valoarea bunului de 10.000 lei, obiect al contractului de vânzare-cumpărare. 

Amintim că, și în cazul obligațiilor pecuniare, creditorul poate pretinde fie la dobânda de întârziere, fie la penalitatea contractuală. În același timp, creditorul poate de asemenea cere despăgubiri pentru prejudiciul cauzat în partea neacoperită de dobânda de întârziere. Existența prejudiciului constituie una dintre condițiile răspunderii civile, unde sarcina probei existenței prejudiciului îi aparține creditorului.