Autor: Andrian Paladii, Founding Partner, Biroul Asociat de Avocați ”Paladii, Catan și Asociații” 

Citiți aici prima parte a articolului.

O altă situație nu mai puțin confuză este creată de prevederile art. 226⁴ coroborate cu prevederile art. 226² Cod fiscal. 

Art. 226⁴ Cod fiscal se regăsește în capitolul ce introduce metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice, metode ce nu au fost prevăzute de Codul fiscal până la acel moment.

În redacția actuală art. 226⁴ a fost introdus prin Legea nr.281 din 07.12.2012, în vigoare din 27.12.2012, iar prin formularea utilizată acesta urmează să producă efecte începând cu 01.01.2012. Prin urmare, generând obligații fiscale și eventuale sancțiuni pentru o perioada în care nu exista o astfel de obligație legală și nici sancțiune pentru neîndeplinirea acestei obligații. 

În fapt, instituirea unor reglementări legale care impune un anumit comportament, precum și anumite sancțiuni pentru neîndeplinirea acelui comportament, urmează a fi considerată o lege defavorabilă și care înrăutățește situația destinatarului acelei norme. 

O astfel de normă contravine prevederilor constituționale, care stabilesc că nimeni nu va fi condamnat pentru acțiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.

Anterior am menționat ce este răspunderea fiscală precum și conținutul raportului juridic de drept fiscal, care este un raport de drept public ce poartă un caracter punitiv.

De asemenea am menționat și acea modalitate de stingere a raportului juridic de drept fiscal prin prescripție.

Articolul 226² Cod fiscal (Termenul de prescripție pentru determinarea venitului impozabil estimat) stabilește că termenul de prescripție pentru determinarea venitului impozabil estimat al persoanei fizice nu va depăși termenul stabilit la art.264. 

Art. 264 alin. (1) lit. a) Cod fiscal (Termenul de prescripție pentru determinarea obligațiilor fiscale) stabilește că (…), obligațiile fiscale pot fi determinate de către contribuabil şi Serviciul Fiscal de Stat sau alte organe cu atribuții de administrare fiscală în următoarele termene: impozitele, taxele, majorările de întârziere – în cel mult 4 ani de la ultima dată stabilităpentru prezentarea dării de seamă fiscale respective sau pentru plata impozitului, taxei, majorării de întârziere (penalității), în cazul în care nu este prevăzută prezentarea unei dări de seamă fiscale.

Contrar normelor invocate supra, art. 226⁴ Cod fiscal (Obiectele estimării prin metode indirecte) stabilește că obiecte ale estimării prin metode indirecte sunt orice venituri obținute de subiecții estimării începând cu 1 ianuarie 2012.

Într-o astfel de interpretare, art. 226⁴ Cod fiscal este contrară principiului previzibilitate normei de drept, iar în o astfel de interpretare, norma nu corespunde criteriilor clarității și este contrară normei din Constituție, care statuează obligaţia statului de a garanta fiecărui om dreptul de a-şi cunoaşte drepturile. 

În fapt, prevederile cuprinse la art. 226⁴ Cod fiscal, acordă organului fiscal dreptul de a efectua un control fiscal oricând pentru o perioada ce începe cu 1 ianuarie 2012 în lipsa unor temeiuri clar definite, care ar putea fi considerate judicioase în fiecare caz individual. 

O astfel de formulare al art. 226⁴ Cod fiscal, duce la imprescriptibilitatea oricărei încălcări a legislației fiscale începând cu 1 ianuarie 2012, iar prevederile 226²coroborate cu cele ale art. 264 al aceleiași norme devin inaplicabile, cu același succes putând să fie abrogate întrucât sunt inaplicabile. 

De principiu, odată cu expirarea termenului de prescripție persoana urmează a dispune de certitudinea și convingerea cănu va mai fi supusă căror va controale.

Normele Constituție stabilesc că în Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertățile fundamentale ale omului şi cetățeanului, de asemenea nu admite restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24 din Constituție.

În acest caz, constatăm că prevederile art. 226⁴ Cod fiscal aduc atingere drepturilor proclamate și enunțate supra, din Constituție.