Instituția moștenirii din Codul civil este intens discutată în rândul notarilor. Din acest motiv, în data de 4 februarie va avea loc o discuție la Parlament la care vor fi invitate toate părțile interesate. Până atunci, am încercat să aflăm opiniile notarilor despre modificările făcute la Codul civil la Cartea a 4-a în ceea ce privește moștenirea. Subiectul va fi continuat și în zilele următoare, când și alți notari au precizat că vor veni cu opinii. 

Notarul Vitalie Pistriuga a declarat pentru BizLaw că lumea nu este pregătită pentru ceea ce scrie în Codul civil. Vitalie Pistriuga a precizat că notarii sunt executori care execută ceea ce scrie în legislație, însă problema vine din partea cetățenilor care se plâng că procedura este complicată.

”În două din trei dosare aud expresii neplăcute. Sunt multe situații când moștenitorii nu au nevoie de bunurile respective, fiind plecați peste hotare, și ar vrea ca acestea să ajungă la celălalt soț, dar ei trebuie să revină în țară, să aibă cheltuieli, doar ca să scrie renunț”, a declarat Vitalie Pistriuga.

Notarul a precizat că deseori copiii moștenitori au și ei copii, iar dacă refuză atunci drept moștenitori apar nepoții. Sunt situații când aceștia sunt minori și în acest caz trebuie să intervină autoritatea tutelară.

”Acum este bine pentru creditori: bănci, organizații de creditare nebancară, dar pentru omul de rând este mult mai scump și mai dureros. Cât a fost prezumția de neacceptare în termen de șase luni nu au fost multe litigii, acum însă o să fie explozie. Pentru omul de rând procedura este greoaie și costisitoare”, a precizat notarul.

De altă parte, notarul Elena Mocanu a declarat pentru BizLaw că ceea ce prevede acum Codul civil în privința moștenirii este ceva diferit de ceea ce a fost.

”Eu am gasit soluții în toate procedurile pe care le am în gestiune. Și în cazul dosarelor soluționate în baza prevederilor Codului civil în vigoare până la 1 martie 2019 erau la fel probleme din cauza lipsei soluțiilor și clarității legii. Legea prevedea acceptarea expresă, dar și acceptarea tacită prin intrarea în posesie. Erau numeroase litigii privind constatarea faptului de intrare în posesia masei succesorale după eliberarea certificatului de moștenitor în baza cererii celor care acceptase expres, litigii privind anularea contractelor întocmite în baza certificatelor de moștenitor eliberate deja. Și practica judiciară era neuniformă. La fel erau prejudiciați creditorii defunctului, care nu aveau practic soluții dacă moștenitorul nu dorea să accepte succesiunea sau să ridice certificatul de moștenitor. Deși legea era în vigoare de mai mult timp erau întrebări pe care le discutam constant”, a precizat Elena Mocanu.

Notarul a menționat că nu poate da o apreciere că ceea ce a fost e numai bun și ceea ce s-a adoptat e doar rău. Elena Mocanu susține că notarul este și trebuie să fie și un traducător pentru cetățeni ca să le explice termenii juridici și procedura în sine în limbaj uzual.

”Pentru unele familii este benefică reglementarea actuală, pentru altele era benefică reglementarea veche. Noi ca juriși trebuie să optăm pentru reglementări corecte care corespund principiilor dreptului succesoral valabile de la romani încoace. Acum cadrul legal este mai vast. Noi trebuie să explicăm cetățenilor care se adresează. E adevărat că acum procedura ne ia mai mult timp, or notarul are un rol activ să întreprindă toate acțiunile necesare pentru identificarea moștenitorilor, legatarilor, informarea lor, a creditorilor etc. Dacă e complicată procedura după regulile moștenirii legale, persoana care vrea să facă o excepție de la lege va face testament”, a mai spus Elena Mocanu.

Unul dintre autorii modificărilor la Codul civil, avocatul și profesorul Octavian Cazac, a scris pe Facebook că dreptul succesoral nu se scrie pentru notari, ci pentru familii și oameni.

”Și când spun oameni, nu am în vedere doar pe copiii defunctului, ci și pe creditorii defunctului (apropo, de șoferița teribilistă cu Porsche care a decedat și a lăsat multe victime; sau tații care mor și au datorii la pensie alimentară față de copii)”, a precizat Octavian Cazac. 

Mai mult, Octavian Cazac a menționat că grupul de lucru al Ministerului Justiției, care cuprindea nu doar notari, ci o gamă variată de practicieni ai dreptului, a discutat foarte mult dacă să reformeze moștenirea și cum să o reformeze, după ce model.

”Proiectul noii Cărți 4 (Moștenirea) din Codul civil a fost publicat pentru discuții în aprilie 2016, abia după doi ani a fost adoptat. Ministerul Justiției a invitat de nenumărate ori practicienii, inclusiv eventualii notari nemulțumiți, să comenteze noile dispoziții. În iunie 2017 s-au făcut consultări publice (sunt pe Youtube). Nu s-au adus critici de principiu la moștenire. Așa-numitele ”somități” în materie de drept succesoral din Republica Moldova (apropo, nu am văzut niciun tratat de drept succesoral, deci eu nu accept pe nimeni ca ”somitate” în Republica Moldova, voi puteți să credeți altfel). Au venit cu ZERO propuneri la noua reglementare, ZERO feedback. Abia la faza adoptării finale în Parlament, cu două zile înainte de adoptare, au venit la deputați și au spus: ”Nu călcați tradiția noastră - părinții defunctului trebuie să rămână în clasa I de moștenitori”. Orice om care se respectă, înainte de a afirma despre o asemenea ”tradiție”, ar studia puțin istoria dreptului românesc (inclusiv cu specificul basarabean). Deschideți cartea prof. E. Aramă editată la Chișinău - constant în legea țării la moștenire vin copiii (descendenții) defunctului (clasa I) și abia dacă nu există copii vin la moștenire părinții defunctului (clasa II). Așa a fost tot timpul în România. Așa a fost în Basarabia. Așa este de la Oceanul Atlantic până la Prut. Toată Europa”, a mai precizat Octavian Cazac.

Amintim că, săptămâna viitoare urmează să aibă loc o discuție în privința Cărții a 4 din Codul civil. În acest sens a fost format un grup de lucru din partea Camerei Notariale, care va participa la discuții împreună cu autorii modificărilor Codului civil, deputați, dar și alte părți interesate.