Începând cu 1 ianuarie au fost eliminate carnetele de muncă, iar la medic nu mai trebuie să prezentăm polița medicală. Și asta pentru că serviciile medicale sunt acordate doar prezentând buletinul de identitate. Într-un interviu cu ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, am discutat despre procesul de digitalizare a serviciilor medicale și sociale și ce urmează să se mai producă în acest domeniu. La fel, am discutat despre situația de pe piața muncii, contribuțiile pe care trebuie să le achite avocații și negocierile inițiate de Uniunea Avocaților din Moldova în privința asigurărilor sociale pentru apărători. Silvia Radu ne-a vorbit și despre dosarele intentate medicilor rezidenți și cum sunt soluționate acestea.

BizLaw: Dna Radu, procesul de scanare a carnetelor de muncă continuă pentru persoanele fizice. Și polița medicală pe suport de hârtie a fost eliminată, iar cetățenii beneficiază de servicii medicale doar prezentând buletinul. Putem afirma că serviciile medicale și cele sociale trec treptat în format electronic?

Silvia Radu: Casa Națională de Asigurări Sociale a iniţiat procesul de scanare a informaţiei din carnetele de muncă prezentate de către angajatori, persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător şi în prezent nu au statut de angajat, dar dețin carnete de muncă, sau de către persoanele fizice care nu sunt beneficiare de pensii. Carnetele de muncă au fost depuse de către angajator, în original, împreună cu lista angajaţilor, în care s-a indicat codurile personale de asigurări sociale CPAS sau codul IDNP. Casele teritoriale au primitde la angajatori carnetele de muncă în baza unui act de predare-primire, care s-a completat în două exemplare. Unul a revenit angajatorului, iar al doilea a rămas la CTAS.

Totodată, în vara anului 2018, au fost efectuate modificări în legislație, potrivit cărora persoanele asigurate nu mai sunt obligate să prezinte polița pe suport de hârtie pentru a beneficia de servicii medicale sau de medicamente compensate. Prin urmare, a fost simplificată și procedura de activare a polițelor. Cetățenii asigurați de stat, dar și agenții economici nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la sediul Agenției teritoriale a CNAM pentru a ridica polițele pe suport de hârtie. Ținerea evidenței persoanelor asigurate de stat se va efectua prin intermediul canalelor electronice de raportare, unde vor fi colectate informațiile necesare de la angajatori şi instituţiile abilitate. Astfel, va fi facilitat procesului de încadrare a populaţiei în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Excluderea obligativității deținerii poliței de asigurare pe suport de hârtie și a carnetului de muncă va facilita digitalizarea serviciilor publice, în special în contextul implementării sistemului guvernamental de plăți electronice, care va ajuta cetățenii Republicii Moldova să solicite și să obțină serviciille sociale și medicale mult mai ușor. 

BizLaw: Ce măsuri urmează să fie întreprinse în acest sens pe viitor? Ce planuri sunt în ceea ce privește tehnologizarea serviciilor?

Silvia Radu: Digitalizarea serviciilor medicale și sociale va ușura cu siguranță accesul populației la servicii dar și va ușura munca lucrătorilor din domeniu. Totodată, ne va permite să avem un sistem absolut transparent. Deja am inițiat digitalizarea mai multor servicii, precum deținerea poliței de asigurare în format electronic, scanarea carnetelor de muncă, implementarea certificatelor electronice de concediu medical. Ne propunem să inițiem procesul de digitalizare a sistemului medical prin crearea Agenției informaționale ”Sănătate digitală”.

BizLaw: Recent a fost lansată și reforma Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă. Ce anume se schimbă?

Silvia Radu: Reorganizarea ANOFM este unul din obiectivele Strategiei Naționale privind Ocuparea Forței de Muncă prin care ne-am propus să îmbunătățim guvernarea pieței muncii. Odată cu reorganizarea ANOFM vor fi modernizate serviciile prestate de către această instituție angajatorilor, dar și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Reformarea are drept scop asigurarea eficientizării activității ANOFM și agențiilor ei teritoriale. Astfel, toate funcțiile administrative vor fi transferate de la nivel local la nivel central, va fi asigurată concentrarea agențiilor teritoriale nemijlocit pe lucru cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, angajatorii, precum și pe monitorizarea pieței muncii la nivel local. În același timp, vor fi îmbunătățite capacitățile de cercetare, analiză, interpretare și diseminare a datelor cu privire la piața muncii. Acest fapt va determina elaborarea unor politici în domeniul ocupării, educațional ș.a. bazate pe dovezi și necesități.  

BizLaw: Cum va interacționa noua structură cu oamenii de afaceri? 

Silvia Radu: În cadrul Agenției Naționale și a subdiviziunilor sale teritoriale vor fi angajate persoane responsabile nemijlocit de lucrul cu angajatorii, care vor ficoncentrați pe necesitățile acestora, pe o conlucrare mai eficientă între ANOFM și angajatori.

Totodată, cu intrarea în vigoare a Legii 105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurare de șomaj, agenții economici vor putea beneficia de un set de măsuri de subvenționare a locurilor de muncă, cu angajarea șomerilor care necesită suport suplimentar pe piața muncii (cum sunt: persoane cu dizabilități, persoane cu vârsta de 50 ani și peste, persoane eliberate din detenție, victimele traficului de ființe umane, persoane care se luptă cu consumul de substanțe narcotice, victimele violenței în familie, ș.a). 

Angajatorii care vor angaja pe o perioadă nedeterminată șomeri din aceste categorii vor primi subvenții lunare în sumă egală cu 30% din salariu mediu lunar pe economie pentru anul precedent, pe un termen de 6 luni, pentru fiecare șomer angajat.

La fel, de subvenții vor beneficia angajatorii care creează locuri de muncă noi sau adaptează locurile de muncă existente și care angajează în bază de contract individual de muncă, pe o perioadă nedeterminată, șomeri cu dizabilități. Agenția Națională va compensa 50% din costurile necesare creării sau adaptării locurilor de muncă, suportate de către angajator, iar mărimea subvenției va fi de până la 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent pentru fiecare loc de muncă.

De asemenea, subvenții vor fi acordate pentru susținerea proiectelor de inițiativă locală, întreprinderilor care creează locuri noi de muncă, care angajează șomeri înregistrați la subdiviziunea teritorială și care activează în localitățile rurale. Aceasta se impune pentru a reduce decalajul între cerere și ofertă și reducerea șomajului în mediul rural. Această subvenție se va acorda pentru acoperirea a 35% din costul proiectului, iar cuantumul nu va depăși 65% din acesta, dar nu mai mult de 10 salarii medii lunare pe economie pentru anul precedent.

Toate cele menționate va încuraja agenții economici de a crea noi locuri de muncă, ceea ce va duce la sporirea gradului de angajare și diminuarea numărului de șomeri.

BizLaw: Unii antreprenori spun că persoanele delegate pentru angajare prin agenție vin la interviu cu o singură solicitare, să li se indice că nu au fost selectați. Unde e problema aici, persoanele nu vor să se angajeze sau salariul e prea mic? Aveți careva date despre astfel de situații? Ce recomandați angajatorilor în aceste cazuri?

Silvia Radu: Spre regret se constată astfel de cazuri. Deseori persoanele care se adresează la ANOFM sunt persoane care au un nivel de pregătire foarte scăzut, cu studii liceale sau fără studii. Ponderea acestor persoane este peste 60%. Această categorie de persoane fiind beneficiari ai programelor de asistență socială nu realizează necesitatea dezvoltării profesionale pentru a fi competitivi pe piața muncii. Cu aceste persoane se lucrează continuu pentru că reprezintă populația activă, care trebuie integrată în câmpul muncii pentru a participa la dezvoltarea economică a țării, mai ales în condițiile unui deficit de forță de muncă.

Se va micșora perioada de plată a ajutorului de șomaj, cea mai mare fiind 9 luni, comparativ cu 12 luni în prezent, pentru cei care au realizat un stagiu de cotizare mai mult de 15 ani. Concomitent, cei care au realizat un stagiu de cotizare de până la 10 ani vor primi ajutor de șomaj – 5 luni, în loc de 7 luni, iar cei care au realizat un stagiu de cotizare de la 10 la 15 ani vor primi ajutor de șomaj 7 luni în loc de 9 luni. 

Considerăm că această măsură va ”diminua dependența” de ajutor de șomaj a șomerilor și îi va stimula să se angajeze mai repede în câmpul muncii. 

BizLaw: Dar care este situația, per general, pe piața muncii din Republica Moldova? În ce domenii sunt cele mai multe locuri vacante și ce specialiști caută cel mai mult timp un loc de muncă?

Silvia Radu: Piața muncii din Republica Moldova este caracterizată prin indicatori scăzuți ai pieței muncii, comparativ cu țările vecine sau a UE, tendința care se păstrează în ultimii ani. În trimestrul II, 2018, rata de ocupare a populaţiei a fost de 45,0% (în 2017, respectiv, 42,6 %), în rândul bărbaților rata de ocupare (47,5%) fiind mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (42,8%).

Pe parcursul a 9 luni ale anului 2018, Agenția Națională în comun cu structurile sale teritoriale a lucrat cu 46 mii șomeri, din care 23,6 mii șomeri noi înregistrați, cu 20% mai puțin față de aceeași perioadă a anului 2017.

Din numărul total de șomeri noi înregistrați au fost plasați în câmpul muncii în jur de 11300 șomeri, sau 48% din numărul total de șomeri. 

Conform studiilor, ponderea cea mai ridicată a şomerilor înregistrați se regăseşte în segmentul persoanelor cu nivel de instruire primar/gimnazial/liceal (66%) din numărul total de şomeri înregistraţi.

De la începutul anului 2018, au prezentat oferte de locuri de muncă în jur de 4600 unități economice, care au înregistrat aproximativ 37600 locuri de muncă. Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate, majoritatea au constituit cele oferite muncitorilor – 71%  (26770 locuri de muncă), din: industria ușoară, comerț, alimentația publică, etc. Meseria cea mai solicitată de către angajatori rămâne a fi cea de cusător /cusătoreasă, care a constituit 19% din numărul locurilor vacante în evidență la finele anului.

BizLaw: În 2017 Ministerul Sănătății a dat în judecată o promoție de absolvenți ai Universității de Medicină care au refuzat să se angajeze conform repartizării făcute. Care este situația cu aceste dosare? Câte dintre ele au fost finalizate și cui dau dreptate magistrații?

Silvia Radu: Pe parcursul anilor 2017 și 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a avut mai multe discuții cu absolvenții studiilor de rezidențiat acționați în instanțele judecătorești, în intenția de mediere judiciară, ca modalitate de soluţionare amiabilă a litigiilor respective. Astfel, în 40 de cazuri, din cele acționate în judecată, s-a ajuns la soluții amiabile, medicii vizați acceptând să se angajeze în cadrul sistemului public de sănătate conform repartizării. Mai există cazuri de negocieri privind identificarea unei formule de soluționare a litigiilor. Totuși, există mai multe cazuri în care instanțele judecătoreși au examinat acțiunile înaintate de Minister și, prin hotărâri judecătorești devenite definitive și irevocabile, au dispus încasarea integrală din contul persoanelor acționate, care după finalizarea studiilor de rezidențiat nu și-au onorat obligațiile contractuale de a activa conform repartizării, a cheltuielilor de instruire suportate din contul bugetului de stat.

BizLaw: Anul trecut s-au făcut modificări în legislație prin care absolvenții sunt obligați să meargă să lucreze acolo unde au fost repartizați. De ce a fost necesară această schimbare?

Silvia Radu: Aceste schimbări în legislație au fost efectuate pentru a asigura un grad sporit de responsabilizare a persoanelor care au efectuat studiile universitare și postuniversiatre în domeniul medicinii din contul bugetului de stat și care, după finalizarea studiilor de rezidențiat, urmează să activeze conform repartizării.

BizLaw: După ce criterii se face repartizarea? Câți ani absolvenții sunt obligați să lucreze? 

Silvia Radu: Repartizarea în câmpul muncii a absolvenților USMF ”N.Testemițanu” și Colegiilor de Medicină se efectuează anual în conformitate cu ordinul Ministerului, prin care se aprobă Componența nominală a comisiilor, lista locurilor vacante în cadrul instituțiilor medicale pe specialități și programul de repartizare. Mecanismul actual de repartizare a tinerilor specialiști este bazat pe normative de personal stabilite, fundamentat pe necesitatea anumitor specialități, reieşind din informaţia prezentată de către conducerea instituţiilor medicale privind necesitățile sistemului de sănătate în resurse umane.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1396 din 24 noiembrie 2003 cu privire la instruirea medicilor și farmaciștilor rezidenți și plasarea în câmpul muncii a tinerilor specialiști, instruirea la studiile postuniversitare în rezidențiat, cu finanțarea de la bugetul de stat, se efectuează în baza contractului individual, încheiat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Astfel, tinerii specialiști care și-au făcut studiile în USMD ”Nicolae Testemițanu” în grupele cu finanțare de la buget, după absolvirea instituției, urmează să lucreze cel puțin trei ani la întreprinderea, instituția sau organizația de Stat unde au fost repartizați. Concomitent, în cazul în care tânărul specialist va încălca acest termen, el va restitui integral instituției de învățământ cheltuielile pentru studiile sale, fapt despre care tinerii specialiști sunt informați la contrasemnarea Contractul respectiv.

Nerespectarea obligației respective atrage răspunderea civilă privind restituirea integrală a cheltuielilor pentru instruirea universitară, din contul bugetului de stat și postuniversitară în volumul calculat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.

Concomitent, absolvenții Colegiilor de Medicină, sunt repartizați pentru fi angajati în câmpul muncii în cadrul instituțiilor medico-sanitare din subordine, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.923 din 04.09.2001 cu privire la plasarea în câmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat. Absolvenții, care și-au făcut studiile în Colegiile de Medicină, în grupele cu finanțare de la buget, au responsabilități similare celor de la universitate: după absolvirea instituției urmează să lucreze cel puțin trei ani la întreprinderea, instituția sau organizația de Stat unde au fost repartizați. 

BizLaw: Un alt subiect pe care vreau să-l abordăm ține de prestațiile sociale pentru avocați. Ei se plâng că beneficiază de îndemnizații minime și sunt, de fapt, neglijați. De ce se întâmplă acest lucru, în condițiile în care ei sunt impozitați mai mult decât restul contribuabililor?

Silvia Radu: În sistemul public, prestațiile de asigurări sociale reprezintă drepturile în bani care se cuvin persoanelor asigurate, corelativ contribuțiilor de asigurări sociale.

Conform prevederilor Legii privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, baza de calcul al indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute de lege o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţii individuale de asigurări sociale.

Avocații achită taxa fixă anuală (pentru anul 2018 – 8424 de lei, pentru 2019 – 9456 de lei), la fel ca și celelalte categorii de plătitori de contribuții, prevăzuți în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat (fondatori ai întreprinderilor individuale, notari, executori judecătoreşti, etc.).

BizLaw: Ministerul încearcă cumva să caute soluții la această problemă? Sunteți în discuții cu unii reprezentanți ai avocaților, cu Uniunea Avocaților, de exemplu?

Silvia Radu: După cum am menționat anterior, sistemul public de asigurări sociale se organizează şi funcţionează pe anumite principii: 

  • principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se exercită corelativ îndeplinirii obligaţiilor; 
  • principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public; drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. 

În acest context, reiterez că în sistemul public, prestațiile de asigurări sociale reprezintă drepturile în bani care se cuvin persoanelor asigurate, în condițiile legii, corelativ contribuțiilor de asigurări sociale.

După lansarea reformei sistemului de pensionare, Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a organizat întâlniri cu reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova. În rezultat, s-a convenit că reprezentanții Uniunii Avocaților din Republica Moldova vor prezenta propuneri concludente de revizuire a mecanismului existent în vederea sporirii garanțiilor din sistemul asigurărilor sociale, pe baza unui consens în rândul persoanelor care practică activități liber profesioniste (notari, executori judecătorești, etc.).

BizLaw: Dar ce ține de pensia avocaților, aceștia pot miza în viitor pe majorarea acesteia sau mai bine să-și facă rezerve din timp?

Silvia Radu: În conformitate cu prevederile Legii privind sistemul public de pensii, pensia reprezintă un drept bănesc cuvenit asiguratului corelativ obligațiilor privind plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat. 

În sistemul actual de pensionare, mărimea pensiei depinde de perioada totală de activitate a persoanei și salariul din care au fost achitate contribuții de asigurări sociale, indiferent de funcția deținută, caracterul muncii, importanța domeniului de activitate și alte criterii.

Prin modificările operate în Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii, începând cu 1 aprilie 2017 pentru determinarea cuantumului pensiilor se aplică o nouă formulă de calcul. Astfel, formula nouă de calcul a pensiilor pentru limită de vârstă asigură interdependența dintre contribuțiile de asigurări sociale și mărimea pensiei, precum și valorizarea venitului obținut în trecut.

Pensia pentru limită de vârstă se calculează din venitul mediu lunar asigurat valorizat, realizat după 1 ianuarie 1999, luându-se în considerare stagiul de cotizare total. Perioada de desfăşurare a muncii individuale realizată până la 1 ianuarie 1999 se include în stagiul de cotizare în baza documentelor privind plata contribuţiilor de asigurări sociale.

Totodată, avocaţii, auditorii, notarii, întreprinzătorii individuali se raportează la categoriile de persoane ce desfăşoară activitate independentă şi, la solicitarea pensiei, trebuie să confirme activitatea prin certificate privind plata contribuţiilor de asigurări sociale, eliberate de organele teritoriale de asigurări sociale.

În context, potrivit anexei nr. 3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, avocaţii care au înregistrată una dintre formele de organizare a activităţii de avocat în condiţiile legii prin achitarea unei taxe fixe anuale (pentru anul 2018 – 8424 lei), se asigură pentru pensie pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces.

În cazul achitării contribuţiilor de asigurări sociale în taxă fixă, venitul anual asigurat se determină prin împărţirea contribuţiei anuale (taxei) la cota de contribuţie totală (29%);

BizLaw: Achizițiile în medicină este un alt subiect intens discutat în societate. Cum pot acestea să devină mai transparente?

Silvia Radu: Pe parcursul ultimilor ani Republica Moldova, odată cu transpunerea directivelor Uniunii Europene prin modificările aduse la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, asigură respectarea principiilor achizițiilor publice, și anume utilizarea eficientă a banilor publici şi minimizarea riscurilor autorităţilor contractante, transparenţa achiziţiilor publice, asigurarea concurenţei şi combaterea practicilor anticoncurențiale în domeniul achiziţiilor publice, liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional, tratament egal, imparţialitate, nediscriminare în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici, proporţionalitate ș.a.

Totodată, în anul 2016, în scopul îmbunătăţirii activităţii şi eficientizării managementului în domeniul planificării, achiziţionării şi distribuirii de către stat a medicamentelor, dispozitivelor medicale și altor produse de uz medical Guvernul Republicii Moldova a hotărât să instituie Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate.

Crearea Centrului pentru achiziții publice centralizate în sănătate a condus nemijlocit la asigurarea transparenței în cadrul procedurilor de achiziții din domeniul ”sănătate”, prin fortificarea procesului de planificare a procedurilor de achiziție, publicarea informațiilor aferente procedurilor de achiziții publice, dar și posibilitatea monitorizării executării contractelor la nivel național.

Totodată, pentru îmbunătățirea accesului populației Republicii Moldova la servicii de sănătate, a calității serviciilor prestate de instituțiile medicale și eficienței utilizării resurselor financiare publice, inclusiv ale fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, a fost aprobat Planul sectorial de acţiuni anticorupţie în domeniul sănătăţii şi asigurării obligatorii de asistenţă medical.

La fel, în anul 2018 a fost lansat un nou sistem automatizat de achiziții publice, Sistemul Informațional Automatizat ”Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender). Destinația sistemului este de a sprijini întregul ciclu de organizare a procedurilor de achiziții publice, de la etapa de planificare a achizițiilor până la etapa de executare a contractului. Sistemul ”MTender” este interconectat cu sistemul trezorerial și serviciile electronice precum MConnect, MLog, eFactura, MPass, MPay, MSign, MNotify și permite în regim online gestionarea procesului de achiziții publice, emiterea și circularea facturilor aferente contractelor de achiziții și efectuarea nemijlocită a plăților. Întreg procesul de comunicare se desfășoară online, orice întrebare şi răspuns corespunzător sunt vizualizate pe portalul unic şi pe toate platformele în regim de timp real, astfel nu este necesar de a informa suplimentar ceilalți participanți la procedură (toți văd totul). 

BizLaw: Cu toții cunoaștem că polița medicală este obligatorie. Totuși, sunt persoane care nu beneficiază de asistență medicală în spitalele de la stat. În acest caz, de ce trebuie să fie achitată polița?

Silvia Radu: Volumul asistenţei medicale, acordate în cadrul asigurării obligatorii de asistenţă medicală, se prevede în Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală, care cuprinde lista maladiilor şi stărilor ce necesită asistenţă medicală finanţată din mijloacele asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

În context, menționez că sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală se organizează şi funcţionează având la bază anumite principii, şi anume - principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Drepturile de asigurări medicale se exercită corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor, precum şi principiul solidarităţii, potrivit căruia plătitorii primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală achită contribuţiile respective în funcţie de venit, iar persoanele asigurate beneficiază de asistenţă medicală în funcţie de necesităţi.

BizLaw: Instituțiile private sunt sau urmează cumva să fie incluse în procesul de prestare a serviciilor medicale în baza poliței?

Silvia Radu: În conformitate cu prevederile art.13 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, asistenţa medicală se acordă de prestatorii de servicii medicale, indiferent de tipul de proprietate şi formă juridică de organizare (prestatorii de servicii medicale publici și privați), care activează în conformitate cu legislaţia. Acest lucru înseamnă că dacă o persoană merge la o instituție medicală privată, și acea instituție are contracte cu Compania Națională de Asigurări în Medicină pentru anumite servicii, atunci pacientului i se acordă serviciile respective. Aceste servicii se acordă în baza statutului de asigurat, fără a achita taxe.

BizLaw: Apropo, dacă tot suntem la subiectul serviciilor medicale, Ministerul are date statistice privind procesele de judecată înaintate împotriva medicilor pentru servicii medicale necalitative? 

Silvia Radu: În prezent, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu deține o statistică actualizată ale proceselor judiciare cu referire la acordarea serviciilor medicale necalitative. Totuși, Ministerul monitorizează cazurile atunci când pacienții au de suferit în sistemul medical și sunt luate toate măsurile de rigoare, conform legislației în vigoare. 

BizLaw: Serviciile medicale necalitative sunt calificate, în majoritatea cazurilor, ca erori umane. Există posibilitatea ca în viitor să avem o lege a malpraxisului, astfel încât medicii să devină mai responsabili?

Silvia Radu: Am realizat un concept al proiectului de Lege cu privire la malpraxisul medical care reglementează domeniul și principiile de aplicare a răspunderii în cazurile de malpraxis medical. Documentul este în proces de discuții și analiză în cadrul grupului de lucru. Acesta delimitează clar răspunderea juridică civilă între lucrător medical, instituție medicală, furnizorii de medicamente și tehnică medicală, furnziorii de utilități, garantează fiecărui lucrător medical o stabilitate în ceea ce privește buna sa reputație și în plan material. La fel, este stabilit un mecanism adecvat de recuperare efectivă a prejudiciilor produse pacientului în rezultatul prestării serviciilor medicale

Totodată, un alt obiect al acestui document este reglementarea, în contextul răspunderii pentru malpraxis, a elementelor principale ale relațiilor dintre medic și pacient: consițământul informat, obligativitatea acordării asistenței medicale, instituirea și întreruperea relațiilor dintre medic și pacient.  

Vă mulțumesc!