Proiectul privind modificarea și completarea Legii insolvabilității va fi examinat, astăzi, de către Guvern. Autoritățile spun că noile prevederi sunt elaborate pentru a face față necesităților și problemelor apărute în timpul celor cinci ani de aplicare a legii actuale.

Conform notei informative a proiectului, principalele modificări se referă la:

1. accesul creditorilor la procedura colectivă, pentru înlăturarea barierelor nejustificate, s-a precizat (art.20) că existenţa temeiurilor de intentare a procesului de insolvabilitate a debitorului este suficientă. De altfel, practica judiciară generalizată deja a luat această cale, doar că neuniform;

2. protecţia debitorului, pentru a preveni cereri abuzive din partea creditorilor şi insolvabilităţi intenţionate:

  • prezumţia incapacităţii de plată se va opera doar dacă debitorul este în întârziere de plată mai mult de 30 de zile (practica internaţională variază la acest capitol între 8 zile şi 24 de săptămâni);
  • în referinţa la cererea introductivă (art.28), debitorul va putea răsturna prezumţia incapacităţii de plată, prin prezentarea probelor care să confirme că a executat obligaţiile pecuniare sau că există o acţiune civilă în legătură cu această obligaţie, intentată până la depunerea cererii introductive, ori că obligaţia poate fi stinsă prin compensare;
  • debitorul a fost echipat cu mijloace de apărare eficace, prin dreptul de a cere despăgubiri (art.33).

3. protecţia creditorilor garantaţi, creditorii care deţin un gaj sau ipotecă asupra bunurilor debitorului nu vor putea cere separarea bunului (art.48). În schimb, vor beneficia de un regim mai adecvat de valorificare a bunurilor grevate, exprimat prin:

  • posibilitatea exceptării de la moratoriu (art.81 şi art.184) şi continuarea valorificării garanţiilor, atunci când bunul grevat nu este esenţial pentru restructurarea cu succes a debitorului ori pentru vânzarea afacerii debitorului (aplicabil şi creditorilor care deţin doar drepturi reale, nu şi creanţe, asupra debitorului);
  • continuarea sporirii dobânzii aferente părţii garantate din creanţă (art.75);
  • reguli clare de stabilire a rangului de prioritate cronologică în raport cu alţi creditori asimilaţi prin lege celor garantaţi (art.50 alin.(3)). În context, pentru transparenţă şi echitate, valoarea garanţiilor reale în limita cărora creanţele se vor considera garantate va fi stabilită prin evaluare independent (art.108 alin.(5)).

4. protecţia valorii masei debitoare, procedura de lichidare a masei debitoare în cadrul falimentului a fost îmbunătăţită prin:

  • asigurarea echităţii şi transparenţei, lichidatorul fiind obligat să obţină o evaluare independentă a bunurilor şi să o aplice la expunerea bunilor spre vânzare, în licitaţia cu strigare sau, în caz de eşec, în licitaţiile cu reducere;
  • vânzarea bunurilor din masa debitoare la preţuri de piaţă, cu posibilitatea reducerii justificate şi temperate a preţului;
  • interzicerea vânzării către soţii, rudele şi afinii lichidatorului, organizatorului licitaţiei sau judecătorilor instanţei de insolvabilitate.

5. asigurarea unei cooperări productive între administratorul insolvabilităţii sau lichidator, pe de o parte, şi creditorii individuali sau organele creditorilor, pe de altă parte, prin:

  • motivarea adecvată a administratorilor, în condiţiile prevenirii abuzurilor din partea acestora (art.70), scop realizabil prin stabilirea prin negocieri a cuantumului onorariului (fix şi de succes) şi ajustarea acestuia în funcţie de performanţe;
  • posibilitatea contestării în instanţă a refuzului administratorului de a convoca adunarea creditorilor (art.55);
  • dezvăluirea adecvată de către administrator a numărului de întreprinderi debitoare în gestiune, înainte de a acceptarea mandatului (art.63);
  • obligaţia administratorului de a prezenta informaţii nu doar organelor creditorilor, dar şi creditorilor individuali (deficienţă semnalată de ultimul raport Doing Business);
  • dreptul de destituire al administratorului care nu acţionează cu diligenţa profesională, fără alt temei (art.71).

5. încurajarea finanţării post-intentare, obligaţiile rezultate din contractele de credit şi împrumut, încheiate după intentarea procesului de insolvabilitate, sunt obligaţii ale masei (art.52), deci se satisfac cu prioritate faţă de alte creanţe, iar garanţiile acestor obligaţii au grad de prioritate inferior celor existente, decât dacă creditorii garantaţi acceptă schimbarea rangului de prioritate. Practica mondială arată că fluidizarea împrumuturilor post-intentare este un factor determinant pentru continuarea activităţii debitorului, prevenirea falimentului şi o recuperare mai bună a creanţelor.

6. anularea unor acte juridice (art.104 şi art.105): posibilitatea recuperării activelor debitorului prin anularea tranzacţiilor suspecte a fost îmbunătăţită prin: 

  • clarificarea cercului de tranzacţii care pot fi anulate, inclusiv tranzacţii încheiate cu intenţia de a împiedica, întârzia sau complica posibilitatea de stingere a creanţelor creditorilor;
  • uniformizarea şi reducerea perioadei ”de suspiciune” pentru anularea tranzacţiilor frauduloase, preferenţiale şi subevaluate;
  • extinderea cercului de persoane afiliate, tranzacţiile cu care pot fi anulate, pentru a preveni disimularea;
  • oferirea dreptului de a înainta acţiune în anulare şi creditorilor individuali.

7. procedura accelerată de restructurare: debitorul care este în dificultate financiară poate preveni intrarea în insolvabilitate, prin negocierea extra-judiciară, cu notificarea instanţei de judecată, cu clasele de creditori afectaţi a unui potenţial plan de restructurare (art.219). În cazul de reuşită a negocierilor, planul va fi supus aprobării instanţei de insolvabilitate şi implementat, iar în caz de eşec, debitorul va depune cerere introductivă în mod general.

8. creşterea transparenţei procedurilor de insolvabilitate: după punerea în funcţiune a Registrului cauzelor de insolvabilitate (proces care este pe rol), publicarea actelor în Monitorul Oficial va fi substituită cu publicarea în acest registru. Costurile procesului se vor reduce, iar accesul la datele publice va fi îmbunătăţit.

9. dreptul la un recurs efectiv: a fost fortificat, prin extinderea cercului de hotărâri şi încheieri pasibile de recurs (de exemplu: hotărârea privind admiterea sau respingerea cererii de declarare a nulităţii actelor juridice, încheierea privind separarea bunului sau refuz în separare) sau a cercului de persoane care pot face recurs (de exemplu: hotărârea de intentare poate fi atacată şi de creditorii care s-au opus intentării). În ipoteza că instanţele de insolvabilitate vor aplica corect cerinţa legală privind transmiterea către instanţa de recurs doar a actelor care sunt relevante pentru examinarea recursului şi nu a întregului dosar, protecţia extinsă a dreptului la un recurs efectiv nu va tergiversa mersul procesului.

Autoritățile spun că efectele scontate ale noilor reglementări se rezumă la asigurarea redresării financiare a întreprinderilor viabile şi eliminarea din piaţă a celor neviabile, maximizarea ratei de recuperare a creanţelor creditorilor garantaţi şi chirografari, eficientizarea procedurilor de restructurare (inclusiv accelerată) şi faliment (inclusiv simplificat) şi, în ultimă instanţă, fluidizarea circuitului financiar şi accesului de finanţare.

După ce va fi aprobat de către Guvern, documentul urmează să fie examinat de Parlament.