Ministerul Justiției a câștigat în procesul înaintat Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității. Instituția a cerut să fie anulată decizia prin care i s-a recomandat să întreprindă măsuri necesare pentru a asigura accesibilitatea informației pe pagina web oficială pentru vorbitorii de limbă rusă.

Reclamantul, Ministerul Justiției, a invocat că faptele constatate prin decizia contestată sunt contrare dispozițiilor legale, menționând că conform art. 13 alin. (1) din Constituție, limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine. A indicat că prin hotărârea Curţii Constituționale 5 decembrie 2013 privind interpretarea art. 13 alin. (1) din Constituție în corelație cu preambulul Constituției şi Declarația de Independentă a Republicii Moldova, Curtea s-a exprimat asupra clauzei constituționale, argumentând că statutul limbii de stat are menirea să contribuie la crearea garanțiilor necesare pentru folosirea ei plenară în toate sferele vieții politice, economice, sociale şi culturale.

Curtea Constituțională a mai reținut că limba de stat - limba romană, este elementul de identificare a statului, considerat esențial în definirea identității constituționale a statului şi populației acestuia, fiind puse alături de drapelul, stema şi denumirea oficială a statului, având un rol cheie în sistemul valoric creat prin proclamarea independenței Republicii Moldova. 

La fel, a indicat reclamantul că Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova vine să concretizeze rolul limbii de stat, şi anume că limba de lucru în organele puterii de stat, administrației de stat şi organizațiilor obștești, cât şi limba de corespondență dintre organele puterii de stat, administrației de stat este limba de stat. Astfel, limbii romane i se determină statutul de limbă de stat, iar limbii ruse, alături de limba romană, i se atribuie funcția de comunicare între națiuni, statul asumându-şi obligația de a asigura condițiile necesare pentru folosirea şi dezvoltarea pe teritoriul Republicii Moldova a limbilor populațiilor de alte naționalități care locuiesc în republică (ucraineană, rusă, bulgară, ivrit) pentru satisfacerea necesităților lor național-culturale. 

La caz, Ministerul Justiției a remarcat că, în ceea ce ţine de publicarea informației pe pagina web oficială, informaţia pe paginile-web oficiale se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare privind funcţionarea limbilor şi se recomandă traducerea informaţiei într-o limbă de circulaţie internaţională, în cazul existenţei în lista de personal a funcţiei de traducător, motiv pentru care consideră că publicarea informaţiei în limba oficială denotă un tratament egal faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova. Or, discriminarea constituie orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale. 

Mai mult, Ministerul Justiției a menționat că printr-o scrisoare, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, a solicitat revocarea integrală a deciziei, însă Consiliul a precizat că decizia poate fi contestată în instanța de contencios administrativ. Astfel, prin decizia instanței de fond, cererea Ministerului Justiției a fost respinsă ca fiind depusă peste termen. Decizia a  fost menținută și de Curtea de Apel Chișinău. Ministerul a depus recurs, iar Curtea Supremă de Justiție a decis casarea deciziei instanței inferioare, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel. CSJ a motivat că soluția dată de instanța de apel este neîntemeiată, deoarece rezultă din aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei şi interpretarea eronată a normelor de drept material. Și asta pentru că termenul de adresare în instanţa de judecată a început a curge din data recepţionării răspunsului la cererea prealabilă şi, prin urmare, reclamantul nu a omis termenul de adresare în instanţa de judecată în temeiul Legii contenciosului administrativ. 

În urma examinării dosarului de către magistrații Curții de apel, s-a decis ca să fie casată hotărârea primei instanțe, iar acțiunea înaintată de către Ministerul Justiției a fost admisă. Prin urmare, judecătorii au dispus să fie anulată decizia Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii.

Instanţa de apel şi-a argumentat concluziile prin faptul că potrivit constatărilor Curţii Supreme de Justiţie, care este irevocabilă, reclamantul înaintând acţiunea nu a omis termenul de adresare în judecată. Referitor la fondul cauzei, Curtea de Apel Chişinău a reţinut că protecţia şi încurajarea limbilor regionale sau minoritare nu trebuie să se facă în detrimentul limbilor oficiale şi a necesităţii de a le însuşi. Astfel, în condiţiile speţei, publicarea informaţiei în limba română denotă un tratament egal faţă de toţi cetăţenii Republicii Moldova, or discriminarea constituie orice deosebire, excludere, restricţie ori preferinţă în drepturi şi libertăţi a persoanei sau a unui grup de persoane, precum şi susţinerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criterii reale. 

Curtea de Apel Chişinău a conchis că în circumstanţele în care informaţia pe paginile-web oficiale se publică în conformitate cu legislaţia în vigoare privind funcţionarea limbilor, în speţă pagina web a Ministerului Justiţiei fiind în limba română, adică în limba oficială a statului, actul administrativ contestat este ilegal. Or, fără a diminua dreptul tuturor justiţiabililor de a-şi vorbi limba maternă în viaţa de zi cu zi, comunicările oficiale, alte informaţii de importantă naţională se vor elabora în primul rând, în limba oficială a statului, limba rusă constituind o opţiune subsecventă. 

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a declarat recurs, care însă a fost declarat inadmisibil de către Curtea Supremă de Justiție. Încheierea este irevocabilă.