Ministerul Justiției a remis Guvernului spre coordonare un proiect de modificare a Constituției, care vizează cariera judecătorilor și componența Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul prevede că judecătorii se vor numi în funcție până la atingerea plafonului de vârstă, fără termenul initial de 5 ani, prevăzut în prezent. Magistrații vor fi numiți de președinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Președintele va putea respinge o singură dată candidatura propusă de către CSM.

În prezent, reglementarea acestui drept al președintelui se regăsește în Legea privind statutul judecătorului, dar autorii propun transferarea lui în Constituție.

Proiectul prevede abrogarea din art. 116 din Constituție a alineatelor care reglementează modul de numire a președinților și vicepreședinților instanțelor, precum și a președintelui, vicepreședinților și judecătorilor Curții Supreme de Justiție. Autorii consideră oportună uniformizarea procedurilor de numire a judecătorilor în toate instanțele judecătorești din țară, indiferent de nivelul acestora.

Astfel, judecătorii CSJ vor fi numiți în funcție similar judecătorilor din curțile de apel și judecătorii, adică de către președinte la propunerea CSM. Va fi exclusă și cerința deținerii ”vechimii în funcția de judecător de cel puțin 10 ani” de către Președintele, vicepreședinții și judecătorii CSJ, propunere care potrivit autorilor are ca scop obținerea calității de judecător la CSJ și a persoanelor cu o vechime în funcție alta decît cea de judecător, pentru excluderea corporativității în cadrul CSJ. Criteriile de selectare a judecătorilor CSJ, inclusiv vechimea în muncă, urmează a fi detaliate în Legea cu privire la CSJ.

Alin. (5) al art. 116 din Constituție va prevedea că deciziile privind numirea judecătorilor și cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit și a unei proceduri transparente, în condițiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se va face doar cu acordul acestora.

Totodată, art. 116 va fi completat cu un nou alineat, care va prevedea că judecătorii pot avea doar imunitate funcțională în condițiile legii. Imunitatea funcțională presupune imunitate în caz de urmărire penală numai pentru acțiunile sau inacțiunile efectuate în exercitarea funcțiilor lor. Coruperea pasivă, traficul de influență, luarea de mită, precum și infracțiunile similare, nu pot fi considerate ca acte săvârșite în exercitarea legală a funcțiilor.

Un alineat nou va fi introdus și în art. 121 din Constituție. Acesta va stabili că CSM  trebuie să fie consultat obligatoriu în procesul elaborării, examinării, aprobării și modificării bugetului de stat în partea ce ține de alocarea mijloacelor financiare destinate instanțelor judecătorești și este în drept să prezinte amendamente la actele remise pentru consultare.

Constituția ar putea avea un articol nou care să prevadă că Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței autorității judecătorești.

Legea supreme va fi modificată și la capitolul care prevede componența CSM. Potrivit modificărilor propuse, art. 122 va prevedea:

(1) Consiliul Superior al Magistraturii este constituit din judecători, aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentînd toate nivelele instanțelor judecătorești și din persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și morală, cu experiență în domeniul dreptului care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic (în locul ”profesorilor titulari”).

(2) Procedura și condițiile de alegere sau numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc prin lege care trebuie să asigure că judecătorii reprezintă cel puțin jumătate din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

(3) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii sunt aleși sau numiți pentru un mandat de 6 ani, fără posibilitatea de a deține două mandate.

În redacția actuală, articolul 122 prevede că CSM este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru o durată de 4 ani și că din CSM fac parte de drept: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, ministrul justiţiei şi Procurorul General.

Proiectul prevede completarea alin. (1), art. 123 cu o prevedere care va stabili că CSM își exercită atribuțiile în mod direct sau prin intermediul organelor sale specializate.

Potrivit docuemntului, judecătorii în privința cărora la data intrării în vigoare a modificărilor nu a expirat termenul inițial de numire în funcția de judecător, se consideră numiți până la atingerea plafonului de vârstă prin efectul legii.