Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea depusă de Vadim Pistrinciuc (deputat în momentul depunerii cererii), prin care a solicitat ca să fie legalizat consumul de marijuana în Republica Moldova. Totuși, Curtea a precizat că își rezervă posibilitatea de a-și dezvolta jurisprudența printr-o noua abordare, în eventualitatea în care va exista un consens medical și juridic european în materie. 

Autorul sesizării a solicitat controlul constituționalității, prin prisma art. 1 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 28 și art. 54 alin. (2) și (4) din Constituția, a expresiei ”precum și consumul de droguri fără prescripția medicului” din dispoziția normei de la art. 85 alin. (1) din Codul contravențional, în partea în care vizează și consumul de marijuana, ca substanță stupefiantă. În sesizarea depusă la Curtea Constituțională se spune că prevederile art. 85 alin. (1) din Codul Contravențional stabilesc răspundere contravențională pentru procurarea ori păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare, a drogurilor, precursorilor, etnobotanicelor și a analogilor acestora în cantități mici, precum și consumul de droguri fără prescripția medicului. Această formulă dispune inclusiv sancționarea contravențională a consumului de marijuana fără prescripția medicală, întrucât marijuana a fost inclusă în lista substanțelor stupefiante (narcotice). 

În urma examinării sesizării, judecătorii Curții Constituționale au ajuns la concluzia că interdicția consumului de marijuana este motivată prin efectele nocive ale marijuanei asupra organismului uman. Curtea a constatat că dezbaterile privind efectele marijuanei asupra organismului uman constituie o chestiune controversată în mediul științific, efectele acesteia nefiind pe deplin elucidate. Deși sunt vehiculate mai multe opinii, niciuna dintre acestea nu se bucură de suportul majorității cercetătorilor. Astfel, de vreme ce o parte dintre ei afirmă existența unor devieri comportamentale în rândul consumatorilor de marijuana, o altă parte infirmă sau susține caracterul inofensiv al acesteia. 

Mai mult, Curtea a precizat că o parte dintre cercetători conchid, în mod cvasiunanim, că utilizatorii de marijuana nu se deosebesc în mod semnificativ de semenii lor în materie de activitate mintală, cel puțin într-o măsură care să poată fi atribuită utilizării marijuanei. Experții sunt, în general, de acord cu ideea că utilizarea marijuanei nu provoacă în mod direct un comportament criminal și, în special, un comportament violent și agresiv. Dimpotrivă, cercetătorii au constatat că utilizarea marijuanei inhibă exprimarea impulsurilor agresive prin pacificarea utilizatorului, interferând cu coordonarea musculară, reducând activitățile psihomotorii și generând, în ansamblu, stări de somnolență, letargie, timiditate și pasivitate. Mai mult, acești cercetători sunt de acord cu ideea că nu există o fundamentare suficientă a teoriei potrivit căreia utilizarea marijuanei conduce la utilizarea de droguri puternice, afirmând în acest sens că o astfel de consecință nu este datorată frecvenței consumului de marijuana, ci implicării utilizatorilor în subcultura consumului de droguri 

Alți cercetători susțin teoria potrivit căreia utilizatorii de marijuana dezvoltă, în timp, o toleranță la substanțele psihoactive ale marijuanei, iar acest fapt presupune că un utilizator moderat de marijuana are nevoie de o cantitate mai mare de marijuana pentru a atinge același grad de euforie. Cercetările efectuate de către aceștia au demonstrat veridicitatea ipotezei până la un punct și că, dincolo de o anumită intensitate a utilizării, începe să se dezvolte toleranța. Așadar, având în vedere faptul că dezbaterile privind caracterul inofensiv al marijuanei continuă și în prezent, Curtea nu poate reține opinia autorului sesizării privind caracterul inofensiv al consumului de marijuana. 

Curtea menționează că competența statului de a ordona activitatea cetățenilor are în vedere, în special, impactul imediat asupra sănătății sau bunăstării publice. Astfel, este probabil ca un anumit produs în privința căruia persistă în prezent dezbateri în mediile de specialitate să producă în timp consecințe grave asupra sănătății persoanei, iar utilizarea sa la scară largă să fie în măsură să conducă la degradarea semnificativă a sănătății publice și a bunăstării societății. Fiind confruntat cu probabilitatea producerii unui astfel de rezultat, statul este pe deplin îndreptățit să întreprindă acțiuni concepute să împiedice un asemenea deznodământ. 

Așadar, Curtea conchide că statul este obligat să manifeste un interes sporit în privința condiției mintale a fiecăruia dintre cetățenii săi. 

Mai multe detalii, citiți aici.