Două vecine încearcă să stabilească cine trebuie să achite prejudiciile cauzate de nucul plantat prea aproape de casă. Și anume, conform unei decizii a Curții de Apel Chișinău, reclamanta a spus că ogrăzile erau, anterior, separate de către un drum, care a fost blocat de pârât. Mai mult, după schimbarea gardului, vecina a sădit un copac de nuc în apropierea casei reclamantei, rădăcinele căruia au afectat imobilul acesteia. Solicitările de a tăia arborele s-au soldat cu refuz, iar plângerile depuse la primăria din localitate nu au fost soluționate.

În anul 2017, în urma unui vânt puternic, crengile nucului s-au rupt și au căzut peste casa reclamantei, deteriorând acoperișul unei anexe și pereții. Disputa dintre cele două vecine nu a fost soluționată pe cale extrajudiciară, prin urmare s-au adresat în instanța de judecată. Reclamanta a cerut recuperarea prejudiciului material în sumă de peste opt mii de lei, stabilit de un expert independent, dar și acoperirea cheltuielilor de judecată.

Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, a admis în totalitate acțiunea civilă. Totuși, decizia magistraților din prima instanță a fost casată, recent, de Curtea de Apel Chișinău. Asta pentru că judecătorii au soluționat dosarul în lipsa pârâtului. Prin urmare, s-a stabilit că prima instanță a examinat cauza sub aspect unilateral, subiectiv, cu încălcarea principiilor contradictorialității și egalității părților în drepturile procesuale.

Colegiul civil al instanței de apel a stabilit că deși apelanta a fost citată legal pentru ședința de judecată, ultima a depus o cerere de amânare a ședinței de judecată prin intermediul reprezentantei sale. Această cerere nu a fost însă soluționată de către instanță, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței. Mai mult, la caz se atestă că, în textul hotărârii judecătorești, instanța de fond nu a menționat despre cererea părții cu privire la amânare și nici nu s-a expus asupra temeiniciei acesteia.

Prin urmare, Curtea de Apel a spus că acțiunile instanței de fond sunt contrare cadrului legal național cât și exigențelor CEDO, iar alegațiile apelantei sunt întemeiate. Astfel, decizia primei instanțe a fost casată, iar dosarul a fost trimis pentru rejudecare de către un alt complet de magistrați.