Un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare. În același timp, un contract administrativ devine nul dacă nulitatea rezultă din aplicarea corespunzătoare a normelor de drept civil. Prevederile se conțin în Codul administrativ, intrat în vigoare din data de 1 aprilie. 

Emiterea unui act administrativ individual se face de către prim-ministru și autoritățile publice cu conducere unipersonală. La fel, emiterea unui asemenea act are loc și prin adoptarea lui de către Guvern și autoritățile publice cu conducere colegială.

Un act administrativ individual devine valabil pentru persoana căreia îi este destinat sau care este afectată de el în momentul în care i se comunică acesteia, cu excepția cazului când actul administrativ însuși stabilește o dată ulterioară pentru obligativitatea sa.  Un act administrativ obține valabilitate cu acel conținut cu care este comunicat. La fel, un act administrativ rămâne valabil atât timp cât nu este retras, revocat sau anulat într-un alt mor ori nu s-a consumat prin expirarea timpului sau într-un alt mod. 

Când intervine nulitatea?

Un act administrativ individual este nul dacă conține un viciu deosebit de grav și acest lucru este evident în cadrul aprecierii concludente a tuturor circumstanțelor care se iau în considerare. Un act administrativ individual devine nul și în următoarele situații: 

  • dacă executarea actului cere săvârșirea unei fapte ilicite, care constituie o componență de contravenție sau de faptă penală; 
  • dacă din motive reale nimeni nu-l poate executa; 
  • dacă contravine bunelor moravuri; 
  • dacă la emiterea lui a contribuit o persoană care nu are dreptul să participe în procedura administrativă; 
  • dacă a fost emis în scris, dar nu poate fi identificată autoritatea publică emitentă; 
  • în alte cazuri prevăzute de lege.

În cazul nulității parțiale a unui act administrativ individual, acesta este nul în totalitate dacă autoritatea publică nu ar fi emis actul administrativ respectiv fără partea lovită de nulitate. Autoritatea publică poate constata nulitatea oricând din oficiu. La cerere, nulitatea se constată în măsura în care solicitantul are un interes îndreptățit pentru a o solicita.

În cazul contractelor administrative, nulitatea survine din aplicarea normelor de drept civil. De regulă, un contract administrativ se încheie în scris, sub sancțiunea nulității, dacă prin lege nu sunt prevăzute alte cerințe de formă.

Codul administrativ mai prevede și alte situații când un contract este nul. Este vorba de situații precum: 

  • un act administrativ individual cu conținut corespunzător ar fi nul; 
  • un act administrativ individual cu conținut corespunzător ar fi ilegal din cauza unei încălcări a dreptului material despre care cunoșteau părțile care au încheiat contractul: 
  • nu au fost întrunite premisele pentru încheierea unui contract de împăcare și un act administrativ individual cu conținut corespunzător ar fi ilegal din cauza unei încălcări a dreptului material; 
  • autoritatea publică lasă să-i fie promisă o contraprestație inadmisibilă conform art. 156 Cod administrativ, care spune că, în cazul contractului de schimb, contraprestația este stabilită pentru un anumit scop și va servi autorității publice la realizarea sarcinilor sale publice.

Dacă nulitatea se referă doar la o parte din contractul administrativ, atunci doar această parte a contractului este nulă. În acest caz, restul contractului este valabil dacă se presupune că un astfel de contract ar fi fost încheiat și fără partea nulă.