Mai mult de jumătatea din sesizările depuse în 2019 la Curtea Constituțională au fost declarate inadmisibile, se arată în Raportul privind exercitarea jurisdicției constituționale în anul 2019.

Mai exact, în procesul exercitării jurisdicției constituționale în anul 2019, Curtea a emis 152 decizii de inadmisibilitate, analizând cele 235 sedizări depuse.

Potrivit Raportului, cel mai frecvent sesizările au fost respinse din cauza caracterului lor nefondat, acesta fiind determinat de:

  • neidentificarea circumstanțelor de drept care ar susține argumentele autorului sesizării că dispozițiile legale contestate nu sunt suficient de clare și previzibile;
  • lipsa argumentelor pe care să se sprijine opinia autorului sesizării, fie autorul sesizării nu a demonstrat raportul contradictoriu dintre prevederile contestate și Constituție;
  • sesizarea viza o abordare in abstracto a problemelor de interpretare a legii, care nu are legătură cu fondul litigiului principal, fiind o actio popularis;
  • sesizarea nu viza probleme de constituționalitate, ci se referea la interpretarea conținutului unor norme juridice, prerogativă care aparține instanțelor judecătorești în procesul de aplicare a dispozițiilor legale la situații concrete;
  • sesizarea nu viza pretinsa omisiune legislativă, ci aspecte de interpretare și de aplicare a legii;
  • problema abordată de către autorul excepției de neconstituționalitate își avea sursa în interpretarea eronată a legii, și nu în neclaritatea acesteia;
  • autorul nu a formulat o veritabilă critică de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile contestate, în realitate nefiind de acord cu modul de interpretare și aplicare a acestora;
  • existența unei hotărâri sau decizii anterioare a Curții având ca obiect prevederile contestate, fiind astfel repetate, sau constatările din jurisprudența anterioară au fost aplicabile mutatis mutandis, fără să fi intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe;
  • soluționarea sesizării nu era de competența Curții.

De asemenea, pe parcursul anului 2019, Curtea a stabilit mai multe deficiențe în ceea ce privește ridicarea excepțiilor de neconstituționalitate:

  • dispozițiile criticate au mai constituit obiect al unei sesizări a aceluiași autor, din perspectiva acelorași critici de neconstituționalitate, fiind transmisă la Curte de către același judecător, iar Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea anterioară privind excepția de neconstituționalitate.
  • judecătorul nu a verificat, potrivit paragrafului 82 din Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016, condițiile pe care trebuie să le întrunească o sesizare și a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate și a trimis sesizarea la Curtea Constituțională în mod repetat și nejustificat.

În legătură cu aceste constatări, Curtea a informat Consiliului Superior al Magistraturii și a solicitat măsuri de rigoare în vederea excluderii pe viitor a încălcării de către judecători a prevederilor legii și a hotărârilor Curții Constituționale.

Obiecții similare Curtea a avut și față de avocați, care nu au respectat condițiile specificate în paragraful 82 din Hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016. Curtea a reținut că un avocat a ridicat excepția de neconstituționalitate în mod repetat și abuziv, având drept scop tergiversarea examinării cauzei. 

Prin urmare, Curtea a solicitat Uniunii Avocaților din Moldova să întreprindă măsurile necesare în vederea excluderii situațiilor de încălcare de către avocați a prevederilor legii și a hotărârilor Curții Constituționale, ridicării gradului de informare a acestora și examinării posibilității de aplicare a răspunderii disciplinare față de avocații care comit astfel de abuzuri.