Politica bugetară și vamală pentru anul 2020 a fost aprobată astăzi de către Guvern. Documentul urmează să fie trimis Parlamentului pentru examinare. Iată care sunt cele mai importante modificări propuse de către autorități:

Abrogarea normei de limitare a deducerii în sumă de 200 000 lei pentru autoturismele procurate de agenții economici care nu sunt utilizate în procesul de producție și prestare a serviciilor

În prezent, Codul fiscal prevede limitarea sumei permise spre deducere în scopuri fiscale a cheltuielilor de amortizare a autoturismelor a căror valoarea maximă este de 200 000 lei, care sunt utilizate în alte scopuri decât în calitate de mijloace fixe în activitatea de bază, a căror amortizare constituie parte componentă a costului vânzărilor. Se propune excluderea limitei, ceea ce va asigura o apropiere mai mare între suma cheltuielilor efectuate în scopuri financiare și cele recunoscute în scopuri fiscale.

Includerea în lista veniturilor neimpozabile a sumelor achitate din Fondul de compensare a investitorilor. 

Conform Legii cu privire la piața de capital nr.171/2012 fondul de compensare a investitorilor are ca scop de a compensa clienților persoane fizice ai societăților de investiții în cazul incapacității societăților de investiții de a returna mijloacele bănești și/sau instrumentele financiare ale clienților, transmise societăților de investiții în contextul prestării serviciilor de investiții și serviciilor conexe. Totodată, în cazul incapacității societăților de investiții de a returna mijloacele bănești și/sau instrumentele financiare ale clienților, Fondul, achită fiecărui client prejudiciat o compensație nu mai mare de 6000 lei. Astfel, similar cu prevederile privind compensarea pierderilor din depunerile la depozitele bancare care sunt considerate conform prevederilor Codului fiscal surse de venit neimpozabile (art.20 lit.z7), se propune un tratament fiscal similar și pentru compensația achitată din contul Fondului de compensare a investitorilor.

Modificarea tratamentului de impozitare a donațiilor 

Un aspect discutat pe larg în ultima perioadă ține de impozitarea donațiilor, precum și formula de reglementare a mecanismului de impozitare. În acest context, inclusiv la solicitarea mediului de afaceri, se impune necesitatea efectuării unor concretizări în partea ce ține de impozitarea donațiilor efectuate de către agenții economici, în dependență de tipul acestora.

Persoana care face o donație sub formă de mijloace bănești (cu excepția donațiilor făcute în scopuri filantropice și de sponsorizare indicate la art.36 alin.(2)) se consideră drept persoană care a obținut venit în mărimea sumei mijloacelor bănești donate (art.21 alin.(4) din Codul fiscal)

 Totodată, pentru eliminarea modalităților de realizare a optimizărilor fiscale se propune introducerea unei norme pentru care în cazul în care agentul economic care face o donație sub formă de bunuri, această tranzacție să fie considerată ca fiind vânzarea bunului.

În asemenea situații agentul economic va fi nevoit să majoreze venitul impozabil.

De asemenea se propune modificarea tratamentului fiscal pentru persoanele fizice care efectuează donații. În prezent, persoanele fizice care efectuează donații urmează să includă la venituri și, respectiv, să fie impozitată cu 12%, suma donației ce depășește venitul impozabil.

Venitul impozabil actualmente nu include veniturile din care se rețin impozite final, precum dividende, darea în locațiune, vânzarea producției agricole, etc.

Astfel, propunerea este ca persoanele fizice care efectuează donații urmează să includă la venituri și, respectiv, să fie impozitată cu 12%, suma donației ce depășește venitul total.

Extinderea dreptului de selectare și aplicare a regimului de deducere a amortizării în scopuri fiscale pentru activele imobilizate.

Necesitatea extinderii dreptului de selectare și aplicare din cele două regimuri de evidență și calculare a amortizării activelor imobilizate în scopuri fiscale reiese din solicitările mediului de afaceri. 

Astfel, asemenea perioadei fiscale 2018, pentru perioada fiscală 2019 agenții economici vor avea dreptul de a alege și a aplica sistemul fiscal de calcularea a amortizării în scopuri fiscale conform metodologie aplicate până în anul 2018.

Extinderea, cu 1 an, a scutirii de impozitul pe venit a dobânzilor bancare a persoanelor fizice

Conform prevederilor art.24 alin.(7) din Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicarea a titlurilor I și II ale Codului fiscal,  nu se impozitează, până la 1 ianuarie 2020, dobânzile persoanelor fizice rezidente, cu excepția celor înregistrate într-o formă de organizare juridică a activității de întreprinzător, de la depozitele bancare; valorile mobiliare corporative sub formă de obligațiuni și valorile mobiliare, care sunt instrumente ale pieței monetare, cum ar fi certificatele bancare de depozit și cambiile bancare; depunerile membrilor pe conturile de economii personale în asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor amplasate pe teritoriul Republicii Moldova. Implementarea acestei prevederi începând cu 1 ianuarie 2020 ar putea avea impact în sensul descurajării economisirii banilor și ar stimula retragerea mijloacelor depozitate de populație la băncile licențiate, fapt care va crea deficiențe în procesul de creditare a economiei naționale. 

În acest sens, pentru asigurarea stabilității pieței creditare-bancare se propune extinderea termenului respectiv până la data de 1 ianuarie 2021 în vederea analizei mai aprofundate a implicărilor ce ar rezulta din implementarea normei date.

Scutirea de impozit pe venit a asociațiilor de coproprietari în condominiu

Raporturile de proprietate în condominiu, modul de creare, exploatare, înstrăinare a proprietății imobiliare și de transmitere a drepturilor asupra ei în condominiu sunt reglementate în mod special prin Legea condominiului în fondul locativ nr.913/2000.  

Asociațiile de coproprietari în condominiu sunt organizații a proprietarilor de locuințe care s-au asociat pentru administrarea, întreținerea și exploatarea în comun a complexului de bunuri imobiliare în condominiu. Aceste asociații stabilesc taxe și plăți pentru locatari cu scopul de a asigura prestarea anumitor servicii (deservirea blocului, întreținerea ascensorului etc.). Este important de remarcat că aceste plăți nu sunt colectate cu scop de realizarea a profitului, iar veniturile provenite din activitatea economică a asociației de coproprietari se folosește, conform deciziei adunării generale a membrilor (reprezentanților) asociației, pentru plata cheltuielilor comune sau se repartizează în fonduri speciale pentru a fi utilizate în scopurile prevăzute de statut. Venitul suplimentar poate fi repartizat pentru alte scopuri prevăzute de legislație și statutul asociației. 

În acest sens tratamentul legislativ este unul similar și altor organizații sub formă de asociații obștești, fundații, partide politice etc.

Astfel, în vederea tratării egale din punct de vedere fiscal a asociațiilor de coproprietari în condominiu similar cu alte organizații necomerciale, se propune scutirea de impozitul pe venit a acestor asociații.

Substituirea bazei impozabile aferent regimului fiscal pentru agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (IVAO)  din venitul operațional în venituri totale, cu excluderea unor categorii de venituri (subvenții, dobânzi, etc)

În prezent, agenții economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii care nu sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier) și întreprinzătorilor individuali, aplică un regim simplificat de impozitare (impozitul pe venitul din activitatea operațională - IVAO).  

Acest regim fiscal constă în aplicarea unui impozit în mărime de 4% pe venitul din activitatea operațională, fără a ține cont de cheltuielile efectuate. 

În această categorie se includ veniturile din: vânzarea produselor/mărfurilor; prestarea serviciilor și/sau executarea lucrărilor; contracte de construcție; contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune).  

În obiectul de impunere nu sunt incluse veniturile obținute de la vânzarea mijloacelor fixe, a imobilizărilor necorporale, etc.

Se propune de a lărgi sfera de aplicare a impozitului în mărime de 4% prin înlocuirea, în definiția bazei impozabile, a venitului operațional cu venitul total. În acest sens, obiectul de impunere va constitui venitul total obținut în cadrul activității de întreprinzător. Totuși, nu se vor supune impozitării:

- veniturile din subvenții;

- venituri din recuperarea prejudiciului material;

- venituri din plusurile de active imobilizate și circulante constatate la inventariere;

- venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat față de persoanele interdependente;

- venituri din dividende și participații în alte entități;

- venituri din compensarea pierderilor din calamități și alte evenimente excepționale

- veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul venitului impozabil în perioada aplicării regimului general.

Această măsură va asigura aplicarea echitabilă a impozitului pe venit asupra veniturilor obținute de agenții economici și eliminarea posibilităților de optimizare fiscală.

Modificarea termenului de achitare a TVA pentru serviciile importate la data de 25 a lunii următoare celei de efectuare a importului sau de achitare

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător, agentul economic procură servicii de la nerezidenții Republicii Moldova (de ex: Facebook, Google) cu efectuarea plăților prin card. Legislația fiscală tratează asemenea tranzacție ca import de servicii supus impozitării cu TVA (20%).  

Reieșind din redacția actuală a Codului fiscal, termenul de achitare a TVA la buget pentru astfel de servicii este data efectuării plății în adresa nerezidentului. Adesea aceste plăți sunt efectuate automat prin debitare directă. Din aceste considerente, contribuabilii se confruntă cu dificultatea monitorizării zilnice a extragerilor de pe card și onorarea obligației fiscale privind plata TVA.

În acest sens, se propune ca exigibilitatea plății TVA la serviciile importate să apară din (1) momentul importului, sau (2) momentul achitării, în dependență de care din ele a avut loc prima. Iar obligația fiscală privind achitarea TVA se va realiza până la data de 25 a lunii următoare celei în care a avut unul din cele două evenimente: fie (1) importul, fie (2) achitarea. 

Aceasta reprezintă o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către mediul de afaceri, având drept consecință reducerea timpului de raportare și achitare a impozitelor, respectiv a costurilor de percepere a impozitelor.

Este important de menționat că măsura dată va crea un deficit de casă pentru bugetul de stat prin amânarea achitării TVA la buget cu 25-55 de zile în sumă de aproximativ 40-60 mil. lei, aceasta fiind resimțită în special în primele două luni în care va fi aplicată norma (se presupune a fi lunile ianuarie-februarie 2020, în cazul adoptării măsurii și aplicării de la 1 ianuarie).

Aplicarea taxării inverse pentru livrările de bunuri a agenților economici insolvabili

În conformitate cu cele mai bune practici internaționale în materie de TVA, se propune aplicarea principiului taxării inverse începând cu 1 ianuarie 2020 pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și de la 1 ianuarie 2021 pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată.

Este important de menționat că legislația fiscală prevede că calcularea, raportarea și achitarea sumei TVA se face până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost efectuată tranzacția. În asemenea situație, agentul economic deține suma TVA ce revine bugetului (cash-ul) în resurse financiare de la 25 până la 55 de zile, în dependență de ziua în care a fost efectuată tranzacția. Totodată, legislația nu interzice utilizarea acestor resurse financiare, agentul economic alegând să le plaseze în operațiuni curente, achitări de datorii etc.

Fluxul TVA în cazul realizării proprietății unei companii insolvabile: situația actuală

În cazul agenților economici insolvabili, conform legislației ce privește insolvabilitatea, aceștia sunt obligați să achite datoriile într-o prioritate stabilită. 

Ca urmare a vânzării bunurilor întreprinderii aflate în proces de lichidare se acumulează resursele financiare și, adițional, suma TVA care trebuie virată la buget. Însă, dat fiind faptul că, adesea, prioritară este achitarea datoriilor, suma TVA nu ajunge a fi virată la buget. De exemplu, în cazul unei datorii bancare, suma TVA merge la stingerea datoriei în detrimentul bugetului.  

Pe de altă parte, agentul economic cumpărător are dreptul la deducerea acestei sume TVA. În asemenea cazuri,  SFS nu are posibilitatea de a aplica măsuri de constrângere a agentului economic aflat în proces de insolvabilitate din cauza capacității foarte reduse de plată.

Fluxul TVA în cazul realizării proprietății unei companii insolvabile: situația după aplicarea taxării inverse

Pentru a elimina această constrângere se propune ca aceste tranzacții să fie supuse principiului taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător), acesta din urmă calculează și achită suma TVA la buget, având dreptul la deducere.

Astfel, prin intermediul introducerii principiului taxării inverse se urmărește evitarea prejudicierii bugetului, prin asigurarea faptului că suma TVA achitată pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată, proprietatea sechestrată, proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate, este transferată prioritar bugetului.

Aplicarea TVA pentru serviciile electronice prestate de agenții economici nerezidenți către populație

Începând cu 1 ianuarie 2018, Uniunea Europeană a unificat legislația în partea ce ține de TVA, aplicabilă între țările UE și a introdus norma conform căreia TVA se achită la locul aflării consumatorului de servicii. Până la această dată multe companii internaționale, ”migrau prin piață” în căutarea jurisdicțiilor fiscale mai prielnice cu cote TVA aplicabile mai reduse, unde instituiau filiale pentru desfășurarea afacerilor cu consumatorii europeni. 

Conform legislațiilor fiscale din Australia, Bahrain, Belarus, Uniunea Europeană, India, Japonia, Rusia, Arabia Saudită, Serbia, Coreea de Sud, Emiratele Arabe Unite și Statele Unite, companiile internaționale sunt responsabile de stabilirea, taxarea și achitarea TVA către autoritățile competente pentru toate achizițiile de aplicații cu plată și pentru achizițiile în aplicație făcute de clienții din  țările respective.

Propunerea vizează stabilirea în calitate de subiect impozabil cu TVA în Republica Moldova a nerezidenților ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova, ce prestează servicii prin intermediul rețelelor electronice, persoanelor fizice rezidente sau livrează mărfuri cu utilizarea unei interfețe electronice ce facilitează vânzarea la distanță a mărfurilor.

Conform conceptului, compania nerezidentă care prestează servicii electronice persoanelor fizice rezidente urmează să se înregistreze la Serviciul Fiscal de Stat, cu achitarea și declararea trimestrială  a TVA pe livrările de servicii în adresa persoanelor fizice rezidente. Procesul de solicitare a codului fiscal, de prezentare a informației privind TVA va putea fi efectuat la distanță prin intermediul serviciului electronic: E-commerce-VAT office amplasat pe pagina oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Este de menționat că măsura dată va asigura o concurență loială între prestatorii de servicii electronice naționali și internaționali prin aplicarea aceluiași tratament fiscal prin prisma achitării TVA la buget.

Se estimează că această măsură va asigura creșteri suplimentare de venituri pe perioada anului 2020 de aproximativ 100 mil. lei.

Anularea obligației de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale

Registrul general electronic al facturilor fiscale (RGEFF) este parte componentă a sistemului informațional al Serviciului Fiscal de Stat, care este integrat în ”Biroul virtual al contribuabilului” pe portalul www.servicii.fisc.md și asigură înregistrarea, anularea și vizualizarea de către Serviciul Fiscal de Stat a datelor aferente facturilor fiscale eliberate în regim real la momentul înregistrării lor.

Începând cu perioada fiscală ianuarie 2013, Declarația privind TVA, include în anexe totalitatea facturilor fiscale primite și eliberate.

În baza acestor date, Serviciul Fiscal de Stat efectuează monitorizarea activității agenților economici în vederea neadmiterii încălcării termenului de înregistrare în calitate de plătitor de TVA, verificarea prin metode de contrapunere a datelor declarate de contribuabili (furnizor/cumpărător), verificarea plenitudinii declarării obligațiunilor privind TVA.

Începând cu anul 2014 a fost implementat Sistemul Informațional Automatiza (SIA) ”e-Factura”, prin intermediul căruia sunt create, expediate și recepționate facturile fiscale generate în acest sistem, numărul utilizatorilor căruia este în permanentă creștere. Mai mult ca atât, pentru unii contribuabili legislația prevede  utilizarea obligatorie a SIA ”e-Factura”, această categorie incluzând:

• contribuabilii care prezintă risc pentru administrare fiscală, conform listei aprobată de Serviciul Fiscal de Stat, la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul țării (art.117 alin.(1l) din Codul fiscal); 
• agenții economici care efectuează livrări impozabile în cadrul achizițiilor publice pe teritoriul tării (art.117 alin.(12) din Codul fiscal, în vigoare începând cu 01.07.2020).

Astfel, utilizarea RGEFF dublează operațiunile efectuate prin intermediul instrumentelor electronice menționate și creează obligații suplimentare pentru contribuabili, pentru nerespectarea cărora sunt prevăzute sancțiuni în mărime de 3600 lei pentru fiecare factură fiscală neînregistrată în RGEFF, dar nu mai mult de 72000 lei pentru toate facturile fiscale neînregistrate în termen (art.260 alin.(41) din Codul fiscal).

În acest sens, în vederea simplificării procesul de evidență fiscală și contabilă pentru agenții economic se propune abrogarea normelor de înregistrare a facturilor fiscale în registrul general electronic.

Aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere, la plasarea în regim de perfecționare activă a mărfurilor supuse accizelor, produselor zootehnice (carne), etc.

În prezent pentru mărfurile supuse accizelor este interzisă plasarea în regimul de perfecționare activă cu suspendare, fapt care impune producătorii să imobilizeze mijloace financiare importante pentru achitarea accizelor și TVA pentru o perioada de timp (cu recuperarea ulterioară după exportul produselor finite), fapt care face uneori nerentabilă activitatea în cauză ținând cont de mărimea accizelor și costul resurselor financiare, dar și de marja redusă pentru serviciile de producere.

Astfel, se propune ca pentru mărfurile accizabile și produsele din zootehnie (prevăzute la art.103 alin.(3) din Codul fiscal) să fie oferit dreptul a plasa în regim de perfecționare activă. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra cash-flowul întreprinderilor producătoare care fabrică produse accizabile destinate exportului sau comercializării pe teritoriu.

Scutirea de TVA fără drept de deducere la importul și/sau achiziția materiei prime, articole utilizate la producerea tractoarelor și tehnicii agricole

În prezent, conform prevederilor art.103 alin.(1) pct.271 din Codul fiscal, sunt scutite de TVA fără drept de deducere tractoarele și tehnica agricolă.

Agenții economici, producători agricoli, la moment pot achiziționa tractoare de import sau de producere autohtonă, ambele obiecte la livrarea acestora fiind scutite de TVA fără drept de deducere. Însă, diferența apare la momentul producerii tractoarelor autohtone, atunci când materia primă, piesele, serviciile etc. sunt procurate de către agentul economic producător la cota de TVA 20%. 

Normele fiscale actuale prevăd că suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate (materia primă, piese, servicii destinate producerii tractoarelor) care sunt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere (tractoare) nu se deduce și se raportează la costuri sau la cheltuieli.

În asemenea situații, prețul final al tractorului autohton (în cazul unor tractoare similare) este mai mare în comparație cu cel de import dat fiind faptul că în prețul final se includ și costurile suportate pentru suma TVA achitată la materia primă, piese, servicii etc.

Astfel, se constată că la import tractoarele și tehnica agricolă sunt mai competitive la preț, astfel, fiind favorizate importurile în detrimentul agenților economici locali, producători de tractoare și tehnică agricolă. 

În vederea redresării situației respective se propune ca materia primă, piesele, serviciile destinate producerii tractoarelor și tehnicii agricole pe teritoriul Republicii Moldova să fie scutite de TVA fără drept de deducere. Această măsură va asigura un tratament fiscal echitabil și loial a produselor autohtone în raport cu cele de import.

Modificarea termenului de achitare a accizelor cu stabilirea termenului de 25 a lunii următoare celei în care a fost scoasă marfa accizată din antrepozit

Se propune modificarea termenului de achitare a accizelor care, în prezent, este distorsionat comparativ cu termenul de declarare a acestor obligații. Astfel,  producătorii de mărfuri supuse accizei sunt obligați să vireze la bugetul de stat accizele aferente în momentul livrării producției. 

În acest sens, se propune ajustarea Codului fiscal prin stabilirea termenului limită de achitare a accizelor la scoaterea mărfurilor din antrepozitul fiscal analogic termenului de declarare a acestor obligații – către data de 25 a lunii următoare lunii în care a fost efectuată expedierea (transportarea) mărfurilor supuse accizelor. 

Aceste modificări vor conduce la unificarea mecanismului existent aferent declarării și achitării impozitelor indirecte.

Este o măsură de simplificare a procesului de raportare și achitare a impozitelor de către firme, având drept efect reducerea timpului de raportare și achitare a impozitelor și, respectiv, a costurilor private de administrare a impozitelor.

Este important de menționat că, prin amânarea achitării accizelor la bugetul de stat cu 25-55 de zile, măsura dată va crea un deficit de casă în sumă de aproximativ 20-40 mil. lei. Perioada critică va fi luna ianuarie și prima jumătate a lunii februarie, perioadă în care nu vor fi recepționate sumele respective.

Extinderea bazei impozabile a accizei aplicată la valoarea autoturismelor importate prin aplicarea cotelor progresive . 

Legislația fiscală prevede o acciză suplimentară de 2% pentru autoturismele mai scumpe de 1,5 mil. lei. Astfel, în anul 2018, pentru 79 de mașini cu o valoare mai mare de 1,5 mil. lei, au fost încasate la bugetul de stat aproximativ 2 mil. lei.

Însă, în vederea asigurării redistribuirii veniturilor populației și asigurării unor încasări adiționale bugetare, se propune consolidarea accizei prin diminuarea valorii autoturismului pentru care se aplică, concomitent cu majorarea mărimii.

Prin această măsură va fi asigurată o echitate fiscală și socială, prin redistribuirea veniturilor, de la persoanele cu capacitate mai mare de plată (achitarea accizei suplimentare) către persoanele social vulnerabile (prin intermediul politicilor de cheltuieli sociale).

În acest sens, la fortificarea acestei accize, conform formulei propuse, vor fi impozitate aproximativ 1 100 autoturisme anual, ceea ce reprezintă 4% din total autoturisme importate anual. 

Se preconizează că în urma instituirii unei accize suplimentare să fie încasate la buget suplimentar 60 mil. lei.

Unificarea termenului de declarare și achitare a impozitului pe bunuri imobiliare la data de 25 septembrie

Existența mai multor termene de achitare și raportare creează confuzie și incertitudine pentru contribuabili. Pe de altă parte, aceste termene complică administrarea fiscală prin evidența repetată a subiecților și obiectelor acestui impozit și suprapunerea anumitor procese. 

Astfel, se propune un termen unic de raportare și achitare a impozitului pe bunurile imobiliare, acesta fiind data de 25 septembrie.

O analiză a încasărilor achitării impozitului pe bunurile imobiliare reflectă că 70% din contribuabili achită acest impozit până la data de 30 iunie, beneficiind de reducerea de 15%. 

Totodată, stabilirea unui termen unic va genera o previzibilitate mai clară și posibilitate de monitorizare a achitărilor impozitului pe bunurile imobiliare, una din sursele importante de venituri pentru autoritățile publice locale. 

Perfecționarea taxei pentru apă prin stabilirea obligației de achitare a taxei respective pentru subiecții care vor îmbutelia apa

Conform prevederilor Codului fiscal pentru apa îmbuteliată se aplică o taxă în mărime de 16 lei pentru fiecare 1 m3 de apă. Aceasta se achită de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice, care extrag apă din fondul apelor: apă minerală naturală destinată îmbutelierii și apă potabilă extrasă destinată îmbutelierii.

Respectiv, taxa pentru apă cu aplicarea cotei în mărime de 16 lei pentru 1 m3 se achită doar de către subiecții care extrag și îmbuteliază apa minerală naturală și apa potabilă. 

Totodată, este de menționat că, în scopul remedierii situațiilor similare celor reflectate în Hotărârea Curții de Conturi nr.20  din  12.04.2019, precum și creării condițiilor echitabile la achitarea taxei pentru apă pentru toți agenții economici care îmbuteliază apa, prin normele respective  se propune modificarea subiecților impunerii la taxa pentru apă.

Astfel, doar în cazul în care în calitate de subiecți ai impunerii la taxa pentru apă vor fi stabilite persoanele (fizice care desfășoară activitate de întreprinzător și persoanele juridice), care utilizează apă din orice sursă în scopul desfășurării propriilor activități de fabricare a producției de executare a lucrărilor și de prestare a serviciilor, toate persoanele care îmbuteliază apa vor calcula și vor achita taxa pentru apă.

Implementarea unui nou regim fiscal pentru persoanele fizice care colectează produse agricole și obiecte ale regnului vegetal și le comercializează agenților economici

Se propune completarea Titlului II a Codului Fiscal cu capitol nou 103 ”Regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activități în domeniul achizițiilor produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal”, ce va stabili sfera aplicării, subiectul impunerii, metode de evidență și aplicare acestora, obiectul impunerii, cota de impozit,  evidența subiectului. 

Potrivit modificărilor propuse ”Subiecți ai impunerii sunt persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatoric-juridică pentru desfășurarea activității, colectează produse agricole și obiecte a regnului vegetal de la persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, în scopul comercializării ulterioare a acestora către agenți economici, valoarea de comercializare cărora nu va depăși suma de 1,2 mln. lei pe parcursul anului calendaristic. Agentul economic care va efectua achiziția de la subiecții menționați supra a produselor agricole din horticultură și fitotehnie și a obiectelor regnului vegetal  vor reține final la sursa de plată un impozit în mărimea de 5 % din plățile efectuate în folosul subiectului. Asupra subiectului menționat mai sus nu se va extinde cerințele privind prezentarea dărilor de seamă financiare și statistice, ținerea evidenței contabile și financiare, efectuarea operațiilor de casă și decontărilor. 

De asemenea, proiectul prevede modificări la Lege privind sistemul public de asigurări sociale și Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, prin care va obliga subiectul ce desfășoară activitatea de colectarea a produselor agricole și a obiectului regnului vegetal, în cazul în care acesta nu este asigurat la sistemul de asigurări sociale și la sistemul de asigurări medicale, să se asigure în mod individual prin efectuarea următoarelor plăți:

• La sistemul de asigurări sociale, prin achitarea 1/12 din suma fixă prevăzută în anul fiscal de gestiune; 
•  La sistemul de asigurări medicale, prin achiziționarea poliței de asigurări medicale cu achitarea acesteia în sumă fixă stabilită de legea în vigoarea pentru anul fiscal de gestiune.

Totodată, la colectarea producției agricole de la populație, cantitatea totală și locul colectării a produselor de la persoanele fizice se va documenta zilnic în baza unui document – act/borderou,  de către colector - subiectul impunerii. 

În același timp, la recepționarea mărfii de la persoana fizică – subiectul impunerii(colector) agentul economic va întocmi un act de achiziție pentru mărfurile achiziționate.

Scutirea de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a mărfurilor exportate prin trimiteri poștale a căror valoare nu depășește 1000 euro

În data de 30.10.2019 a intrat în vigoare Ordinul Serviciului Vamal nr. 408-O  din  04.09.2019 privind aprobarea Instrucțiunii cu privire la procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenți economici prin intermediul  trimiterilor poștale internaționale, care reglementează procedura respectivă.

De asemenea, Serviciul Vamal a dezvoltat un bloc informațional adițional în cadrul ASYCUDA World în vederea simplificării procesului de transmitere a coletelor poștale cu o valoarea de până la 1 000 euro. 

Implementarea procedurilor simplificate de declarare a trimiterilor poștale la export va impulsiona dezvoltarea comerțului online și va stimula întreprinderile mici și mijlocii să se extindă și să-și comercializeze produsele la nivel global. Aceasta va permite reducerea timpului de procesare, a costurilor și a cerințelor față de mediul de afaceri care prin intermediul platformelor online comercializează produse.

Totuși, pentru reducerea la minim a costurilor de export suportate de mediul de afaceri se propune ca taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la export să nu fie percepută pentru mărfurile expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale a căror valoare nu depășește 1 000 EUR.