Fotografierea unei persoane suspectate de săvârșirea unei fapte penale, legată la mâini, așezată pe pardoseală, cu o curea pe lângă gât și, ulterior, distribuirea fotografiei fără acordul acesteia sunt fapte de natură a crea un prejudiciu de imagine persoanei.

Este vorba de un caz care s-a întâmplat în România, unde reclamantul a solicitat de la un polițist și de la Inspectoratul de poliție 100 mii de euro drept daune morale, pentru că a fost fotografiat într-un mod în care i s-a adus prejudiciu imaginei sale. Mai exact, în data de 17 aprilie 2018, alertat de strigătele unei persoane de sex feminin de la un magazin, polițistul a văzut doi tineri fugind, printre aceștia fiind și reclamantul. După urmărire și prindere, pârâtul a procedat la imobilizarea sa, însă pentru efectuarea acestei operațiuni nu a folosit mijloacele specifice de imobilizare, ci l-a legat de gât cu o curea, conducându-l, în acest fel, prin oraș, la sediul poliției. Ajuns aici, înainte de a-l preda colegilor de la Serviciul de Investigații Criminale, pârâtul l-a obligat să stea pe pardoseală, cu aceeași curea legată de gât, deși era imobilizat cu cătușe, având mâinile la spate și neprezentând niciun pericol pentru viața sau integritatea fizică a sa sau a colegilor săi.

Mai mult decât atât, deși în calitatea sa de lucrător de poliție avea obligația de a respecta prezumția de nevinovăție a oricărei persoane suspectate de săvârșirea unei infracțiuni, polițistul s-a fotografiat în sediul poliției, având un aer de superioritate, folosindu-se de acesta ca de obținerea unui ”trofeu”, toate aceste fotografii fiind publicate într-un ziar local.

Tribunalul notează că fotografierea reclamantului în aceste circumstanțe, legat la mâini, așezat pe pardoseală, cu o curea pe lângă gât, nu a fost necesară vreunei anchete penale desfășurată în legătură cu cercetarea reclamantului ori a pârâtului.

Instanța nu a putut stabili cu certitudine cine a realizat fotografierea reclamantului, din spate, în momentul în care a fost condus la magazin pentru a fi identificat de vânzătoare, dar în mod cert, pârâtul și doi agenți de poliție sunt cei care l-au însoțit pe acesta, astfel că cercul persoanelor care ar fi putut realiza această fotografie este restrâns. 

Pârâtul a recunoscut la interogatoriul instanței faptul că a postat fotografia nr.1 pe WhatsApp, în cadrul unui grup profesional privat. 

Sursa: legal-land.ro