Proiectele de acte vor fie elaborate și prezentate conform unor formulare tipizate, care va conține informații despre impactul modificărilor propuse. Forma exactă de prezentare a documentelor este descrisă în Metodologia propusă de autorități pentru consultări publice.

Și anume, analiza de impact va trebui să conțină date despre:

Definirea problemei:

  • se determină clar şi concis (într-o frază) problema sau problemele care urmează să fie soluţionate;
  • se descrie problema, persoanele/entităţile afectate și cele care contribuie la apariția problemei, cu justificarea necesităţii schimbării situaţiei curente şi/sau viitoare, în baza dovezilor şi datelor cu indicarea surselor acestora. Mărimea (dimensiunea) problemelor și cauzele acestora se prezintă preponderent în mod cuantificat, exprimate în unităţi de măsură conexe cu cele din obiective şi impacturile opţiunilor analizate. Definirea problemei este la fel de importantă şi în cazul în care elaborarea actelor normative este prevăzută de acte normative superioare şi documente de politici. În aceste cazuri, definirea problemei ţine de înţelegerea mai bună a situaţiei pe care îşi propune s-o îmbunătăţească statul prin implementarea actelor normative propuse;
  • se descriu clar cauzele care au dus la apariţia problemei (cauzele nu pot fi definite ca lipsa intervenţiei sau lipsa reglementării);
  • se indică descrie cum a evoluat problema şi cum va evolua în viitor fără o intervenţie adiţională. Evoluţia descrisă aici se mai numeşte scenariul de bază sau opţiunea “a nu face nimic”;
  • se enumeră documentele de politici şi actele normative existente care condiţionează intervenţia statului şi cadrul juridic actual, aplicabil raporturilor analizate şi se identifică carenţele prevederilor normative în vigoare.

Stabilirea obiectivelor:

Se stabilesc principalele obiective ale intervenţiei din partea statului, care sunt legate direct de problemă şi cauzele acesteia (obiectivele nu se stabilesc ca necesitatea de a întreprinde acţiuni sau ca necesitatea aprobării unei reglementări). Obiectivele trebuie să fie măsurabile, realiste, expuse cuantificat şi fixate în timp.

Identificarea opţiunilor:

  • se face referinţă la opţiunea “a nu face nimic”, descrisă în secţiunea cu privire la problemă;
  • se descriu principalele prevederi ale proiectului (intervenții recomandate), cu impact, explicând cum acestea țintesc cauzele problemei. După caz, adiţional, se anexează varianta preliminară a proiectului de act normativ;
  • în cazul analizei problemelor complexe, conform principiului proporționalității sau în cazul în care sunt identificate riscuri relevante care pot cauza eșecul opțiunii recomandate, se identifică cel puţin o opţiune alternativă pentru opţiunea recomandată şi opţiunea “a nu face nimic”. La selectarea opţiunii(lor) alternative se identifică şi se descriu cele mai realiste opţiuni, inclusiv opţiuni de nereglementare (campanii de informare și educare, înțelegeri cu cei care creează problema, stimulente economice, soluții de implementare mai bună a legislației existente etc.), care ar putea să soluţioneze problema prin schimbarea scenariului de bază (opţiunii “a nu face nimic”) şi atingerii obiectivelor. Dacă opţiuni de nereglementare nu sînt incluse, se va explica motivul/cauza neincluderii.

Analiza impacturilor opţiunilor:

  • se expun efectele negative şi pozitive ale stării actuale și evoluția acestora în viitor, care vor sta la baza calculării impacturilor opțiunii recomandate;
  • pentru fiecare opţiune analizată, se descriu principalele costuri şi beneficii potențiale, inclusiv părțile interesate care ar putea fi afectate pozitiv și negativ de acestea. Costurile şi beneficiile se descriu ca efecte adiţionale în comparaţie cu situaţia din opţiunea “a nu face nimic”. Se identifică întregul spectru de efecte negative şi pozitive ale stării actuale de fapt şi de drept, în baza prezentelor rigori de analiză.Descrierea va include un spectru cît mai larg de costuri şi beneficii confirmate prin dovezi şi presupuneri argumentate, care pot fi inclusiv economice, sociale şi de mediu, prezentate ca schimbări a următoarelor categorii de impact:

Economic: costurile desfășurării afacerilor; povara administrativă; fluxurile comerciale și investiționale; competitivitatea afacerilor; activitatea diferitor categorii de întreprinderi mici și mijlocii; concurența pe piață; activitatea de inovații și cercetare; veniturile și cheltuielile publice; cadrul instituțional al autorităților publice; alegerea, calitatea și prețurile pentru consumatori; bunăstarea gospodăriilor casnice și a cetățenilor; situația social-economică în anumite regiuni; situația macroeconomică; alte aspecte economice;

Social: gradul de ocupare a forței de muncă; nivelul de salarizare; condițiile și organizarea muncii; sănătatea și securitatea muncii; formarea profesională; inegalitatea și distribuția veniturilor; nivelul veniturilor populației; nivelul sărăciei; accesul la bunuri și servicii de bază, în special pentru persoanele social vulnerabile; diversitatea culturală și lingvistică; partidele politice și organizațiile civice; sănătatea publică, inclusiv mortalitatea și morbiditatea; modul sănătos de viață al populației; nivelul criminalității și securității publice; accesul și calitatea serviciilor de protecție socială, educaționale, medicale; accesul și calitatea serviciilor publice administrative; nivelul și calitatea educației populației; conservarea patrimoniului cultural; accesul populației la resurse culturale și participarea în manifestații culturale; accesul și participarea populației în activități sportive; discriminarea; alte aspecte sociale.

De mediu: clima, inclusiv emisiile gazelor cu efect de seră și care afectează stratul de ozon; calitatea aerului; calitatea și cantitatea apei și resurselor acvatice, inclusiv potabilă și de alt gen; biodiversitatea; flora; fauna; peisajele naturale; starea și resursele solului; producerea și reciclarea deșeurilor; utilizarea eficientă a resurselor regenerabile și neregenerabile; consumul și producția durabilă; intensitatea energetică; eficiența și performanța energetică; bunăstarea animalelor; riscuri majore pentru mediu (incendii, explozii, accidente etc.); utilizarea terenurilor; alte aspecte de mediu.

Costurile şi beneficiile se prezintă preponderent cuantificat. Pentru costurile şi beneficiile care nu pot fi cuantificate se vor include explicaţii cu privire la cauza imposibilităţii cuantificării, acestea fiind analizate din punct de vedere calitativ.

  • se identifică cele mai relevante/iminente riscuri care pot cauza eşecul intervenţiei preconizate şi a opţiunilor alternative (dacă acestea au fost propuse) ori schimbarea substanţială a valorii beneficiilor și costurilor estimate, corespunzător se explică care vor fi intervenţiile necesare pentru reducerea probabilităţii apariţiei acestor riscuri şi/sau diminuării consecinţelor;
  • suplimentar pentru analiza unor proiecte se indică separat dacă, din totalul de costuri identificate, vor apărea costuri de conformare pentru întreprinderi (va apărea necesitatea unor investiţii suplimentare pentru întreprinzători ca aceştia să nu activeze cu încălcarea cerinţelor normative din proiect) sau dacă vor fi majorate costurile de conformare deja existente în urma adoptării intervenţiei propuse. Analiza costurilor se realizează considerînd cel puţin următoarele tipuri de costuri ale întreprinzătorilor: administrative (de armonizare a intervenţiei propuse, deschiderea de noi subdiviziuni, schimbări în structura administrativă existentă, instruirea personalului), bugetare (finanţări suplimentare, costuri necesare de creare a subdiviziunilor, de restructurare, de instruire a personalului, de investiţie în tehnologii, de retribuire a muncii, expunerea surselor de finanţare a costurilor). Se explică dacă sînt prevăzute măsuri de diminuare a acestor costuri;
  • identifică dacă există impacturi disproporţionate asupra anumitor categorii de întreprinderi, inclusiv dacă se vor atesta schimbări cu privire la poziţiile concurenţiale, şi se explică dacă sînt propuse măsuri pentru a evita aceste impacturi. Totodată, se descrie separat, dacă este cazul, care vor fi costurile şi beneficiile intervenţiei propuse asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). În cazul existenţei unui impact accentuat asupra acestor întreprinderi, se explică dacă sunt propuse scutiri sau cerinţe mai lejere faţă de IMM-uri şi în ce măsură acestea vor reduce impacturile negative asupra întreprinderilor;
  • în concluzie, se va argumenta în mod separat selectarea unei opțiunii. Opțiunea recomandată, în comparație cu alte opțiuni analizate, trebuie să asigure atingerea obiectivelor, beneficiile acesteia trebuie să justifice costurile şi opțiunea propusă, trebuie să asigure cel mai mic nivel posibil al costurilor pentru cei afectați.

Implementarea şi monitorizarea:

  • se descrie cum va fi organizată implementarea opţiunii recomandate pentru a atinge obiectivele, inclusiv avînd în vedere capacităţile instituţionale şi financiare existente. Se identifică cadrul juridic care necesită a fi modificat și/sau elaborat și aprobat, precum și schimbările instituționale care sunt necesare;
  • se indică clar indicatorii de performanţă în baza cărora se va efectua monitorizarea şi evaluarea opţiunii recomandate;
  • se stabilește peste cît timp vor fi resimțite impacturile estimate și este necesară evaluarea performanței actului normativ propus. Se explică cum va fi monitorizată şi evaluată opţiunea.

Consultarea:

  • se descriu principalele părţi interesate în intervenţia/opţiunea propusă, inclusiv autorităţile statului, mediul academic, mediul de afaceri, sectorul asociativ şi cetăţenii;
  • se explică succint cum s-a organizat consultarea adecvată a părţilor. Inclusiv se oferă informaţia despre data şi locul publicării actului de analiză a impactului, precum şi timpul oferit publicului pentru comentarii. Procesul de consultare trebuie să fie eficient, continuu, relevant problemei examinate în care autoritatea trebuie să utilizeze toate metodele posibile pentru a obține întregul spectru de informație necesară;
  • se expune succint poziţia fiecărei entităţi consultate vizavi de documentul de analiză a impactului şi/sau intervenţia propusă. Este obligatoriu de a expune poziția a cel puțin unui exponent din fiecare grup de interese identificat. Se indică separat consultările efectuate pe marginea documentului de analiză a impactului.