Asociația Judecătorilor din Moldova (AJM) a publicat o opinie asupra Proiectului de lege privind reorganizarea Curții Supreme de Justiție, în care aduce mai multe critici proiectului, exprimându-și îngrijorarea referitor la modul în care se intenționează realizarea reformei.

AJM începe criticile chiar cu referire la preambulul proiectului, menționând că sintagma ”asigurării imparțialității depline a tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție” exprimă o atitudine ostilă față de judecătorii CSJ, propunând ca aceasta să fie exclusă.

Asociația consideră vicioasă și propunerea privind reducerea numărului de judecători, menționând că prin aceasta se urmărește înlăturarea judecătorilor respectivi din funcție, în mod special a celor care în opinia promotorilor Proiectului suscită dubii de integritate. În opinia AJM, acest lucru este contrar principiului constituțional al prezumției nevinovăției și alimentează o stare de neîncredere a publicului larg în sistemul judecătoresc. Autorii opiniei consider că un număr insuficient de judecători la CSJ va compromite serios ideea de justiție dreaptă, egală și legală, de asemenea generarea unei practici judiciare unitare, deoarece aceasta este posibilă doar în condițiile unui recurs eficient și în prezența unui număr adecvat de judecători supremi specializați, care au o sarcină rezonabilă de muncă.

În opinie este criticată și procedura de evaluare, care va fi organizată în vederea reducerii numărului de magistrați. Potrivit AJM, respectiva evaluare depășește cadrul legal existent ce determină regimul juridic al evaluării judecătorilor, mai exact a Legii privind statutul judecătorului care prevede că evaluarea judecătorilor se desfășoară periodic și se petrece de către un organ specializat de pe lângă CSM cu caracter permanent, având ca scop evaluarea performanțelor. Asociația menționează că nici Guvernul, nici Parlamentul nu sunt subiecți cu drept de a iniția evaluarea extraordinară a judecătorilor, or acest lucru reprezintă o imixtiune în activitatea sistemului judecătoresc. AJM a notat că și criteriile de evaluare propuse (integritate; activitate profesională în ultimii 10 ani și calități personale relevante funcției de judecător) sunt neclare și ambigui. Asociația nu este de acord nici cu modul de constituire și componența Comisiei de evaluare, accentuând că în componența acesteia nu se vor regăsi judecători în exercițiu și că numărul de membri propuși de către reprezentanții puterilor legislativă și executive este nejustificat de mare, în raport cu numărul celor propuși de CSM. AJM consideră că există riscul politizării procesului de evaluare. Autorii opiniei au criticat și faptul că judecătorii care nu promovează evaluarea sunt lipsiți de dreptul de recurs la o instanță independentă și imparțială.

O altă critică a fost adusă prevederilor privind transferul sau demisia judecătorilor. Prin proiect se propune că, dacă judecătorul CSJ nu optează pentru transfer în termenul stabilit sau demisie, acesta este transferat, fără consimțământul său, de către CSM, în oricare dintre funcțiile vacante de judecător din alte instanțe judecătorești. Potrivit AJM, mecanismul de transfer forțat către o instanță selectată la discreția CSM reprezintă o desconsiderare a reputației profesionale și poate implica încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Chiar și în cazul unei retrogradări, judecătorul CSJ urmează a fi transferat la nivelul de jurisdicție imediat inferior. Asociația consideră că transferul unui judecător al CSJ către o Judecătorie la discreția CSM este o lezare a reputației profesionale.

Asociația a făcut observații și cu privire la concursul pentru suplinirea posturilor vacante de judecător, menționând că propiectul propune aceleași proceduri și criteria, care au stat la baza evaluării. O asemenea procedură de concurs, în opinia AJM, este afectată de aceleași riscuri indentificate cu referire la procedura de evaluare. Totodată, Asociația a menționat că autorii proiectului nu au luat în considerare faptul că evaluarea prevăzută ar putea fi promovată de cei toți 17 magistrați CSJ, nefiind necesar concurs de suplinire a locurilor vacante.

Critici au fost exprimate de Asociație și cu privire la interzicerea prin derogare de a contesta hotărârile CSM în instanța de judecată, evaluarea președinților și vicepreședinților instanțelor inferioare, etc.

Cu privire la amendamentele propuse pentru Codul de procedură penală, AJM susține că este greșită abordare proiectului prin care se elimină din structura CSJ repartizarea judecătorilor pe colegii specializate, fapt ce va avea un impact nefast asupra calității actului de justiție. De asemenea, Asociația critică dimiuarea rolului mediului universitar în procesul de avizare a deciziilor pronunțate în interesul legii, în favoarea Procuraturii Generale și a Uniunii Avocaților. Au fost notate observații și cu privire la alte propuneri de modificare a CPP, în special în ceea ce vizează recursul.

Nu au rămas fără critici nici propunerile de amendare a Codului de procedură civilă. AJM a subliniat în special restrîngerea temeiurilor de recurs, dar și alte aspecte ale acestei căi de atac.

Cu privire la amendamentele propuse la Codul administrative, AJM menționează că acestea denotă o ignoranță și o desconsiderare profundă a structurii, logicii interne și mecanismului de aplicare a Codului administrativ. Asociația susține că amendarea Codului administrativ după o practică de 5 luni de aplicare este o eroare gravă care afectează nu numai concepția acestuia, dar și ideea de stabilitate a dreptului.

Asociația Judecătorilor a recomandat autorilor proiectului o expertiză aprofundată a acestuia.

Opinia integrală a AJM poate fi citită aici.

Proiectul reformei CSJ a fost elaborat de Ministerul Justiției.