Considerată cândva „elevul model” al Parteneriatului Estic, acum Moldova abia de reușește să-i convingă pe partenerii externi că mai ține pasul spre integrarea europeană și depune efort pentru a implementa reforme. În anul 2011, țara noastră a aprobat Strategia de reformare a sistemului justiției și s-a ambiționat să reformeze toate organele din domeniu, una dintre acestea fiind Procuratura Generală. Deși se discută de mult despre reforma Procuraturii, abia la începutul acestui an politicienii au dat dovadă de voință politică și au aprobat o nouă Lege cu privire la Procuratură. Experții susțin că este o Lege bună, dar care ar putea fi dată peste cap din cauza corupției din sistem. Legea prevede o nouă abordare privind organizarea și funcționarea Procuraturii, dar și statutul procurorului și rolul organelor de autoadministrare. Documentul are drept scop crearea unei Procuraturi funcționale, independente, autonome și transparente – ca element indispensabil unui sistem de justiție echitabil, efectiv și eficient. În primul rând, noua Lege își propune înlăturarea imixtiunii politicului în activitatea Procuraturii. Pentru aceasta, Procuratura trebuie să fie protejată de ingerinţe sau influenţe necorespunzătoare, inclusiv influenţe venite din partea Legislativului şi Executivului. Pentru asigurarea independenţei Procuraturii față de Executiv şi Legislativ, dar și pentru reducerea la minim a implicării politicului în activitatea acesteia a fost modificată modalitatea de numire a Procurorului General. Acesta va avea un mandat de 7 ani și va fi numit de către preşedintele ţării, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Candidaţii la această funcţie vor trebui să aibă o experienţă în drept de cel puţin 10 ani şi să nu fie membru de partid în ultimii 3 ani. Mai mult, etapa interviului organizat de Consiliul Superior al Procurorilor va fi transmisă online în regim real de timp. Implementarea unei „legi cu potențial” va depinde de voința conducerii Procuraturii Buna implementare a Legii va depinde în primul rând de cei care se vor afla în fruntea instituției și de membrii Consiliului Superior al Procurorilor, susțin experții. Directorul de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Nadejda Hriptievschi, spune că dacă Legea va fi aplicată așa cum a fost gândită, atunci are potențial să contribuie la o reformă a Procuraturii. „Cu siguranță, Legea are potențial să contribuie la o reformă a Procuraturii, în primul rând pentru a profesionaliza Procuratura, deoarece se dau mai multe competențe pentru organele de administrare, anume Consiliului Superior al Procurorilor. Astfel, se taie din ierarhia care era una mult prea concentrată. Avem disciplină separată, organizare, care include promovări, numiri și care va permite sistemului să lucreze mai bine. Dar toate acestea depind de oamenii care vor fi în fruntea Procuraturii: Procurorul General și adjuncții lui, și depinde de cine va fi în Consiliul Superior al Procurorilor. Dacă CSP-ul se va autoconserva și va promova persoane cu semne de întrebare, atunci desigur că legea aceasta degeaba a fost adoptată. Legea este bună, dar dacă oamenii care o vor implementa nu vor fi corecți și serioși, atunci degeaba am adoptat această lege”, susține expertul. Deși susține că noua Lege este bună, într-un interviu pentru BizLaw, președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, a declarat că aceasta nu era necesară. „Putem modifica legile cum vreţi, dar dacă nu vom avea oameni integri şi profesionişti, acestea vor fi egal cu zero. N-aş fi inventat nimic. Aş fi preluat Legea cu privire la Parchetul din România și aș fi implementat-o aici. Și asta ar fi dat rezultate mult mai bune”, a subliniat Mihai Poalelungi. Reforma Procuraturii este abia la început de cale Odată cu adoptarea Legii în Parlament, reforma nu s-a încheiat. Urmează poate cel mai important proces, cel de implementare. Șeful Delegației Uniunii Europene, Pirkka Tapiola, atrage atenția asupra faptului că pentru implementarea reformei este nevoie de mult efort. „Legea a fost expertizată de Comisia de la Veneția, iar noi am insistat ca ea să fie adoptată în corespundere cu toate recomandările Comisiei. Ea se încadrează și în Strategia de reformă a sectorului Justiției. Noi știm că pentru implementarea acestei legi, adoptarea căreia o așteptăm de multă vreme, e nevoie de câteva lucruri: modificări la Constituție, precum și adaptarea legislației secundare care însoțește legea. Acum acestea ar trebui să fie adoptate în mod prioritar”, a subliniat oficialul european, în cadrul unui interviu pentru anticorupție.md. O lege bună ar putea fi „mâncată de corupție” În pofida faptului că Legea este bună și ar putea înlătura multe carențe din sistem, totuși, aceasta ar putea fi dată peste cap de flagelul corupției. Un studiu realizat recent cu suportul Consiliului Europei arată că pe lângă influența politicului, una dintre principalele probleme cu care se confruntă Procuratura este corupția. Raportul relevă că problemele din Republica Moldova nu reprezintă neapărat produsul unei legislații necorespunzătoare, ci decurg în principal dintr-o cultură care acceptă și tolerează corupția. „Corupția în Moldova rămâne una dintre principalele impedimente în calea dezvoltării socio-economice durabile. Chiar dacă au fost puse în aplicare cele mai multe dintre ingredientele formale ale unei arhitecturi solide anticorupție, inclusiv cadrul instituțional și legislativ, rămân încă să fie abordate o serie de provocări majore”, a afirmat reprezentanta rezidentă adjunctă a PNUD în Moldova, Narine Sahakyan.