Testamentele întocmite de secretarii primăriilor vor fi anulate dacă la trei luni de la întocmirea acestora persoana, în numele căreia a fost elaborat, continuă să trăiască. Potrivit proiectului de modificare și completare a Codului civil, testamentul este definit ca actul unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru timpul când nu va mai fi în viață. Întocmirea testamentului Se recunosc doar două forme de testament: olograf (scris de mână, personal de testator) şi autentic (autentificat de notar sau de o altă persoană împuternicită prin lege). Testamentele mistice nu mai sunt recunoscute ca o categorie separată, deoarece în fond ele sunt testamente olografe, depuse spre păstrare la notar. Proiectul prevede reguli speciale privind testamentul persoanei surde, nevăzătoare, cu alte deficiențe fizice sau analfabete şi cu privire la martorii testamentului. Totodată, se recunosc testamentele asimilate cu cele autentificate notarial, cum ar fi cele autentificate de secretarul primăriei sau cele întocmite în situații excepționale. Dar, se introduce un termen de valabilitate scurt al acestora. Conform noii reguli, aceste testamente se consideră că nu au fost întocmite dacă de la întocmire au trecut 3 luni, iar testatorul este încă în viață (art. 1500). Desemnarea moștenitorului Se introduc reguli care permit interpretarea mai exactă a voinţei testatorului, atunci când el a desemnat moştenitori testamentari. De asemenea, se permite desemnarea unui moştenitor de substituire dacă primul moştenitor testamentar desemnat renunţă la moştenire, nu este în viaţă sau a decăzut din alte motive de la moştenire. Desemnarea moştenitorului subsecvent Proiectul Cărţii IV extinde posibilităţile testatorului de a asigura trecerea masei succesorale (sau unei părţi din ea) către persoane care încă nu s-au născut, şi care în mod normal nu ar avea capacitate succesorală. Această situaţie se rezolvă prin desemnarea, prin dispoziţie testamentară, a unui moştenitor prealabil şi a unui moştenitor subsecvent. Potrivit autorilor proiectului, în fond, moştenitorul prealabil este un titular formal al masei succesorale având obligaţia, la producerea unui eveniment, să o transmită unui moştenitor subsecvent, ceea ce face de fapt din moştenitorul prealabil un fiduciar (trustee, în engleză). Din acest motiv, regulile fiduciei (trust) se aplică în completare în relaţiile dintre fiduciar şi beneficiarul fiduciei. Legatul Proiectul recunoaşte libertatea testatorului de a acorda, prin testament, unei sau mai multor persoane (legatari) un drept patrimonial, o sumă de bani, remiterea unei datorii sau oricare alte avantaje patrimoniale (legat), fără a le desemna în calitate de moștenitori (art. 1567). Astfel, legatarul este un dobânditor cu titlu particular al bunului din masa succesorală, spre deosebire de moştenitori, care sunt dobânditori universali sau cu titlu universal. Se introduc numeroase reguli privind interpretarea dispoziţiilor testamentare privitoare la legat, acceptarea şi renunţarea la legat, răspunderea moştenitorilor pentru viciile juridice şi materiale ale bunului lăsat legatarului. Sarcina Proiectul Cărţii IV stabileşte şi detaliază libertatea testatorului de a institui o sarcină, adică o obligaţie în sarcina unui moştenitor sau legatar (persoana grevată), fără a atribui în mod expres vreunei persoane un drept corelativ acelei obligaţii. Se introduc reguli privind determinarea beneficiarului, termenul de executare a sarcinii şi cercul persoanelor în drept să ceară executarea sarcinii. Executorul testamentar Conform proiectului, testatorul poate desemna, prin testament, unul sau mai mulți executori testamentari. Se prevăd reguli privind desemnarea executorului de către notar sau un terţ în temeiul testamentului, privind acceptarea sau renunțarea la calitatea de executor. Executorul testamentar poate avea o largă varietate de împuterniciri:
  • să ceară notarului public deschiderea procedurii succesorale;
  • să identifice moştenitorii;
  • să ceară eliberarea certificatului de moştenitor, să adopte planul de partaj (care este obligatoriu pentru moştenitor cu excepţiile prevăzute la art. 157581) şi să depună cerere de înregistrare pe numele moştenitorilor a bunurilor ce le revin ca urmare a partajului;
  • să administreze masa succesorală. În special, el este împuternicit să ia în posesie masa succesorală și să dispună de bunurile care fac parte din masa succesorală. Executorul o va face pentru a recupera creanţele şi bunurile masei succesorale şi a stinge obligaţiile masei succesorale şi în acest scop el poate introduce acţiuni în justiţie.
Revocarea, modificarea și nulitatea testamentului sau a dispoziției testamentare Se recunoaşte dreptul testatorului de a revoca oricând, orice dispoziție inclusă în testament sau testamentul integral, inclusiv prin întocmirea unui nou testament sau prin distrugerea înscrisului în care se cuprinde dispoziţia testamentară. Alte prevederi importante stipulate în proiectul de modificare și completare a Codului civil vizează stabilirea secretului testamentului. Totodată, se recunoaşte capacitatea minorului de a testa (de a întocmi testament), odată cu atingerea vârstei de 16 ani, fără consimțământul părinților. Deşi rar, acesta ar putea să dorească să testeze (să întocmească testamentul) dacă, de exemplu, cunoaşte că suferă de o boală fatală.