Autor: Victoria Goncearuc, Casa de avocatură ”Cobzac & Partners” Persoana care a depus o declarație vamală și a folosit culoarul albastru trebuie să cunoască procedura legală a efectuării unui asemenea control, pentru a nu fi luat prin surprindere la momentul în care va fi anunțat despre rezultatele controlului și a fi nepregătit în vederea elaborării poziției sale și determinării acțiunilor pe care le poate îndeplini. Culoarul albastru este culoarul de control vamal care permite acordarea liberului de vamă fără efectuarea controlului documentar și fizic, aplicând validarea automată a declarației vamale, cu efectuarea în baza principiului selectivității a controlului ulterior prin reverificarea declarației vamale. Potrivit prevederilor Codului vamal, controlul ulterior reprezintă verificarea informațiilor din declarația vamală şi din documentele însoțitoare, verificarea existenței şi conformității documentelor prevăzute pentru derularea unei destinații vamale sau regim vamal, examinarea contabilității şi a tuturor documentelor şi datelor sub orice formă, inclusiv computerizată, care se raportează la operațiunile privind mărfurile provenite din comerțul internațional ori la alte operațiuni comerciale anterioare sau ulterioare implicând aceste mărfuri, verificarea mărfurilor, în cazul în care acestea pot fi identificate, a mijloacelor de transport, încăperilor și spațiilor de depozitare. Termenul de prescripție pentru determinarea mărimii obligațiilor vamale ca urmare a controlului ulterior este limitat în timp. Respectiva acțiune poate fi îndeplinită în interiorul termenului de 4 ani, calculați: a) pentru mărfurile puse în liberă circulație cu acordarea de facilități fiscale şi vamale, în funcție de destinația lor finală – de la sfârșitul anului calendaristic în care ele încetează a mai fi supuse supravegherii vamale; b) pentru mărfurile puse în liberă circulație în alte împrejurări decât cele stabilite la lit. a) sau al mărfurilor declarate pentru export – de la sfârșitul anului calendaristic în care sânt acceptate declarațiile de punere în liberă circulație sau cele de export; c) pentru mărfurile plasate sub orice destinație vamală – de la sfârșitul anului calendaristic în care destinația a fost încheiată. În general, este interzisă efectuarea repetată a controalelor ulterioare asupra unora şi acelorași impozite şi taxe, pentru perioada unui an bugetar care anterior a fost supusă controlului. Cu toate acestea, există o serie de excepții de la regula dată, care permit efectuarea repetată a controlului ulterior, precum:
  • comiterea unor erori, inclusiv procedurale în cadrul efectuării controlului ulterior, care au condus la anularea rezultatelor acestuia;
  • examinarea contestațiilor depuse împotriva deciziei organului vamal sau acțiunii colaboratorului vamal;
  • reorganizarea sau lichidarea persoanei controlate;
  • auditul activității organului vamal de către organul ierarhic superior;
  • depistarea, după efectuarea controlului ulterior, a unor semne de încălcări vamale neidentificate în cadrul controlului ulterior precedent;
  • constatarea elementelor constitutive ale infracțiunii de contrabandă sau ale altor infracțiuni;
  • efectuarea unui control prin contrapunere.
Deci, în fiecare din cazurile enunțate mai sus sunt protejate interesele statului, urmărindu-se prevenirea diminuării veniturilor pe care trebuie să le obțină ca urmare a operațiunilor vamale folosite de declaranți. Și, chiar în situația scurgerii termenului de prescripție pentru depistarea valorii obligațiilor vamale, atragem atenția că, oricum, organul vamal poate efectua repetat controlul ulterior și determina mărimea corespunzătoare a obligațiilor vamale. Asta înseamnă că de fiecare dată interesele statului sunt prioritare, persoanelor fizice și celor juridice rămânându-le doar o cale – efectuarea operațiunilor vamale și declararea acestora conform prevederilor legale. În caz contrar, va urma sancționarea acestora, fapt pentru care, de asemenea, trebuie să fim pregătiți. Reverificarea declarațiilor vamale Reverificarea declarației vamale se efectuează de Direcția control ulterior şi secțiile Control ulterior din cadrul birourilor vamale. Aceasta constă în verificarea corectitudinii şi caracterului complet al informațiilor furnizate într-o declarație vamală, precum şi a existenței şi conformității documentelor justificative anexate la aceasta, necesare plasării mărfurilor într-o destinație vamală, a altor documente aferente operațiunilor verificate de care dispune organul vamal, alt organ cu atribuții de administrare fiscală sau alte instituții şi persoane după acordarea liberului de vamă. Procedura efectuării reverificărilor declarațiilor vamale este descrisă de Ordinul Serviciului Vamal Nr. 63 din 11.01.2013 cu privire la aprobarea Normelor metodologice privind realizarea controlului ulterior prin audit post-vămuire și reverificare a declarațiilor vamale. Astfel, organul vamal abilitat va accesa din programul electronic SIIV ”ASYCUDA World” declarațiile vamale validate pe culoarul albastru de control vamal, pentru reverificarea acestora în baza criteriilor de risc stabilite, în vederea confirmării sau infirmării informației transpuse în ele. În cazul constatării neconformităților la reverificarea declarațiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal, va întreprinde acțiuni de regularizare a situației prin întocmirea unui proces-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, iar în cazul apariției obligațiilor vamale şi a deciziei de regularizare, în conformitate cu prevederile Codului vamal. Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale Dacă la efectuarea unui astfel de control se depistează erori şi/sau divergențe, organul vamal este obligat să comunice despre aceasta plătitorului vamal prin întocmirea procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale. Drept rezultat al acestor constatări, în procesul-verbal de reverificare se vor descrie obiectiv, clar și exact încălcările legislației și măsurile de politică economică cu referire la informațiile, datele, documentele probatorii și actele normative încălcate, se efectuează calcularea obligațiilor vamale în baza rezultatelor controlului ulterior, stabilind dacă acestea au fost constatate conform prevederilor legislației. Modelul procesului-verbal de reverificare a declarațiilor vamale este atașat în Anexa nr. 10 a Normelor privind realizarea controlului ulterior prin audit post-vămuire şi reverificarea declarațiilor vamale aprobate prin Ordinul Serviciului Vamal Nr. 63 din 11.01.2013. Art. 2024 din Codul vamal stipulează drepturile și obligațiile persoanei controlate de către organul vamal, printre care: să prezinte explicații referitoare la obiectul controlului ulterior, să prezinte informații, date, documente sub orice formă care confirmă corectitudinea calculării şi achitării drepturilor de import; să asiste la efectuarea controlului ulterior, să semneze actele privind rezultatul acestuia şi, în caz de dezacord, să prezente, în cel mult 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare. În caz de dezacord cu Procesul-verbal de reverificare a declarațiilor vamale, declarantul este obligat să prezinte în scris, în cel mult 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexând documentele de rigoare, în conformitate cu prevederile art. 2024 alin. (2) lit. e) al Codului vamal, art. 216 alin. (8) al Codului fiscal. Decizia de regularizare În baza procesului-verbal de reverificare a declarației vamale, organele vamale întreprind măsuri de calculare şi încasare a obligațiilor vamale constatate și se emite Decizia de regularizare, care servește drept dovadă a apariției şi/sau anulării obligației vamale, a restituirii drepturilor de import sau de export plătite ori percepute în plus şi a măsurilor de politică economică şi care este executoriu din momentul aducerii acesteia la cunoștință plătitorului vamal. Aceasta se semnează de către declarant chiar și în situația în care nu este de acord cu ea, semnătura servind drept confirmare a datei de când se calculează termenul de executare benevolă a acesteia și nicidecum nu poate fi interpretată ca exprimare a acordului în privința celor contate în decizie. Ordinul Serviciului Vamal Nr. 333 din 31.07.2014 prevede formularul, modul de completare şi utilizare a Deciziei de regularizare, astfel că, fiecare rubrică a formularului Deciziei de regularizare urmează a fi completată cu informația solicitată de Instrucțiunea privind completarea formularului Deciziei de regularizare. Neindicarea informației sau indicarea greșită servește drept temei pentru a declara o asemenea Decizie ca fiind contrară legii. Mai mult ca atât, trebuie de atras atenția la faptul că, deși legislația vamală acordă un termen de executare benevolă a obligațiilor vamale noi constatate - de 10 zile, totuși, acest termen nu trebuie de interpretat în calitate de termen de grație în sensul Codului civil. Or, pe parcursul acestor 10 zile de executare benevolă, este calculată penalitatea pentru fiecare zi de întârziere a plății drepturilor de import şi de export conform art. 129 alin. (2) din Codul vamal. Cuantumul penalității se determină anual în funcție de rata de bază, stabilită de Banca Națională a Moldovei în luna noiembrie a anului precedent anului fiscal de gestiune, aplicată la operațiunile de politică monetară pe termen scurt, majorată cu 5 puncte, împărțită la numărul de zile ale anului și aproximată conform regulilor matematice până la 4 semne după virgulă. Pentru anul 2017, cuantumul penalității este în mărime de 0,0384 % per zi. Astfel, în situația în care sunt stabilite obligații vamale a căror sumă este impunătoare, atunci și penalitatea de întârziere calculată zilnic va fi destul de mare și este mai convenabil să fie achitată suma obligației vamale cât mai curând posibil, chiar dacă nu sunteți de acord cu prevederile Deciziei de regularizare și vreți să o contestați. În situația în care veți demonstra ilegalitatea acesteia, veți primi suma respectivă înapoi. Dacă veți pierde procesul, cel puțin veți evita mărirea cuantumului datoriei față de bugetul public. Contestarea actelor de control ulterior al organului vamal Dacă nu sunteți de acord cu prevederile procesului-verbal de reverificare și/sau Decizia de regularizare sunteți în drept să o atacați în cazul în care considerați că poziția dumneavoastră este întemeiată. Din analiza prevederilor Codului vamal constatăm că procesul-verbal de reverificare este un act constatator, care nu produce efecte juridice de sine stătător în lipsa Deciziei de regularizare, care a fost emisă în baza lui. Astfel, în privința procesului-verbal puteți depune în termenul legal dezacordul în care să menționați obiecțiile asupra acestuia și să solicitați spre a fi luate în considerație la emiterea deciziei de regularizare. Actul care urmează a fi contestat este Decizia de regularizare, care, după câte am menționat mai sus, reprezintă un titlu executoriu și produce efecte juridice din momentul luării la cunoștință de către declarant cu prevederile acesteia. Cu toate acestea, art. 2029 alin. (6) din Codul vamal transpune o formulare generală, precum că rezultatele controlului ulterior prin reverificarea declarației vamale pot fi contestate de către persoana controlată, în conformitate cu procedurile stabilite de legislație. Asta înseamnă că procesul-verbal de verificare poate fi încadrat în acest aliniat și, drept urmare, putem să îl atribuim la lista de acte ce pot fi contestate de către persoana controlată, cu condiția respectării termenului legal pentru efectuarea acestei acțiuni. Atragem atenția asupra faptului că, în cazul în care obligația vamală calculată conform Deciziei de regularizare nu a fost stinsă în termenul de achitare benevolă, organul vamal va recurge la executarea silită a acesteia, în conformitate cu prevederile art. 129, 1301-13014 din Codul vamal. Depunerea contestației la Serviciul Vamal nu suspendă executarea actului administrativ contestat sau efectuarea acțiunii contestate, cu excepția cazurilor temeinic justificate. Cazurile temeinic justificate trebuie depistate și invocate de contestatar în cererea sa către Serviciul Vamal, în funcție de circumstanțele care însoțesc cazul dumneavoastră. În situația depunerii cererii de chemare în judecată, suspendarea executării forțate a deciziei de regularizare survine conform procedurii art. 21 din Legea contenciosului administrativ, doar în cazul primirii oficiale de către organul vamal a încheierii instanței de judecată privind asigurarea acțiunii (suspendarea executării deciziei de regularizare, conform art. 175 din Codul de procedură civilă). Potrivit Hotărârii Plenului Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova nr.11 din 15.05.2017 de modificare şi completare a Hotărârii Plenului CSJ nr. 4 din 24.12.2010 ”Cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislației vamale” - pot fi contestate în contenciosul administrativ actele de sancționare economică, decizia de aplicare a răspunderii materiale pentru contravenția vamală, prevăzută de art. 231 Cod vamal, decizia de regularizare, actul de inspecție, decizia de încasare silită a obligației vamale, actul de sechestru etc., întocmite de organele vamale, precum şi alte acțiuni sau inacțiuni ale organelor vamale, în conformitate cu Legea contenciosului administrativ, deoarece provin de la o autoritate publică şi stabilesc pe cale unilaterală o obligație în sarcina unui subiect de drept, parte într-un raport juridic de drept public. Deci, Decizia de regularizare reprezintă un act administrativ și urmează a fi contestată la Serviciul Vamal, conform procedurii contenciosului administrativ și a Codului vamal, în termen de 10 zile calendaristice de la data comunicării actului. Contestația trebuie să fie soluționată de Serviciul Vamal în termen de 30 de zile calendaristice, calculate din ziua depunerii contestației. Răspunsul la contestație se emite în scris şi se comunică reclamantului. În cazul în care nu sunteți de acord cu răspunsul primit sau nu ați primit răspunsul în termenul legal, aveți dreptul să vă adresați cu o cerere de chemare în judecată în instanța de judecată prin care atacați respectivul răspuns și solicitați anularea Deciziei de regularizare. În concluzie, cei care au prilejul de a ști au și datoria de a acționa. Doar prin informare și analiza obiectivă a situației dvs. puteți determina acțiunile corecte pe care să le îndepliniți în situația în care declarația vamală depusă la organul vamal este obiectul unui control ulterior din partea acestuia și veți putea să vă protejați cât mai eficient interesele, evitând scăpări de procedură sau acțiuni inutile atunci când nu aveți șanse de câștig.