Anul 2017 este unul important pentru Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală (AGEPI), deoarece instituția împlinește 25 de ani de la fondare. Cu această ocazie, directorul general AGEPI, Lilia Bolocan, a vorbit, într-un interviu pentru BizLaw, despre reușitele acumulate într-un sfert de secol, dar și despre provocările, care au stat în calea dezvoltării domeniului proprietății intelectuale. După 25 de ani, AGEPI încă ”educă” cetățenii, astfel încât să se înțeleagă până unde sunt drepturile unui titular de operă sau marcă, care nu pot fi încălcate. De unde începe încălcarea drepturilor titularului? Este o întrebare care pare a fi flexibilă, dar, de fapt, există reglementări legale, care trasează unele limite. Ce planuri are instituția pe viitor, care sunt problemele și cum va evolua domeniu, aflați din interviu. 25 de ani de AGEPI BizLaw: Anul 2017 este unul important pentru AGEPI, pentru că se împlinesc 25 de ani de la fondarea instituției. Cum au fost acești ani pentru domeniul proprietății intelectuale? Lilia Bolocan: Făcând o retrospectivă a activității de 25 de ani a Agenției de Stat a Proprietății Intelectuale, consider că avem temei să fim mândri de rezultatele obținute. Avem un cadru normativ și cadru instituțional funcțional, ajustat la standardele internaționale și europene. Și asta a fost posibil și este posibil tocmai datorită faptului că Republica Moldova este parte a tratatelor internaționale, gestionate de către Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, dar și parte la acorduri semnate cu organizații internaționale regionale, cum ar fi: Organizația Europeană de Brevet sau Organizație Euroasiatică de Brevet sau acorduri și acte normative promovate de către Comunitatea Statelor Independente. În această perioadă am reușit să formăm nu o singură generație de profesioniști, experți în domeniul mărcilor, în domeniul brevetelor. Este o muncă foarte dificilă și care necesită mult efort, deoarece un expert, într-un anumit domeniu de proprietate intelectuală, fie drept de autor, fie design industrial, fie marcă, fie soi de plantă sau brevet de invenție, necesită ani de zile de formare, ani de zile de schimb de experiență la alte oficii de proprietate intectuală naționale, din regiune sau cu suportul organizațiilor internaționale, care promoveaz foarte mult formarea continuă a specialiștilor din domeniul proprietății intelectuale. BizLaw: Au fost realizări în acești 25 de ani, dar, cu siguranță, au fost și probleme pe care le-a întâmpinat domeniul. Ce probleme au apărut? Lilia Bolocan: Eu le-aș spune mai degrabă provocări și cred că una dintre cele mai mari provocări a sistemului național de proprietate intelectuală este nivelul foarte scăzut de informare a cetățenilor în vederea existenței posibilității de a apela la protecția proprietății intelectuale, pe de o parte. Pe de altă parte, foarte mulți dintre cei care apelează la sistemul de protecție a proprietății intelectuale nu-și cunosc pe deplin drepturile și nu întotdeauna sunt cunoscuți, familiarizați cu toate procedurile legale, care îi pot ajuta fie la vamă, fie în sistemul Ministerului Afacerilor Interne, cum să-și asigure aplicarea și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. De aceea, AGEPI necontenit a investit eforturi în a educa și informa generațiile mai mature, dar și generațiile tinere în vederea existenței acestui sistem, acestei posibilități de a apela la un sistem de protecție a proprietății intelectuale, în materie de proprietate intelectuală, în materie de proprietate, în general, și despre ce vorbim atunci când rostim ”proprietate intelectuală” - despre mărci, despre tot felul de rezultate ale activității intelectuale, care pot fi valorificate într-un fel sau altul, la dorința titularului. Astfel, de-a lungul anilor noi am reușit să introducem în sistemul universitar mai multe discipline care au tangențe sau sunt direct orientate pe proprietate intelectuală, cum ar fi: managementul inovativ, introducerea în proprietate intelectuală sau dreptul proprietății intelectuale. În acest an, pentru prima dată la nivel liceal vom avea o disciplină opțională, care se numește ”Introducerea în proprietate intelectuală”, iar primul grup de profesori, care a ales să disemineze informația și să formeze tânăra generație în domeniul proprietății intelectuale a fost format la AGEPI. Avem 28 de profesori care au înțeles acest domeniu, au îndrăgit acest domeniu, care sunt formați în acest sens și care așteaptă cu mare nerăbdare să mai promovăm și alte informații despre proprietatea intelectuală, astfel încât lor să le fie ușor, iar copiilor să le fie interesant să facă cunoștință cu ce înseamnă, de exemplu, o operă de artă sau ce înseamnă o marcă comercială sau ce înseamnă un brevet de invenție și prin ce se deosebește o invenție de o inovație. Considerăm că orice cetățean al Republicii Moldova, care are o diplomă de studii superioare, urmează să aibă și niște cunoștințe elementare despre acest sistem de proprietate intelectuală. Realizările în domeniul proprietății intelectuale BizLaw: După doi ani, ați revenit la conducerea AGEPI. Ce priorități ați stabilit? Lilia Bolocan: Prioritățile strategice ale AGEPI, dar și ale sistemului național de proprietate intelectuală sunt stabilite în Strategia națională a proprietății intectuale 2014-2020. Totuși, avem niște priorități pe termen scurt, care necesită investiții de tot felul și mă refer aici, în primul rând, la ajustarea Agenției de Stat a Proprietății Intelectuale la prevederile legale ale reformei administrației centrale, care este promovată acum de către Guvern. O provocare, în continuare, din perspectiva mea, dar și a colegilor mei este drepturile de autor și drepturile conexe. Atât implementarea, cât și funcționalitatea unor instrumente din legislația națională și îmbunătățirea managementului Organizațiilor cu Gestiune Colectivă, astfel încât colectarea și distribuirea remunerațiilor pentru drepturile de autor să se producă într-un mod echitabil și transparent. Formarea continuă - educarea generațiilor mature, dar și a celor tinere în vederea respectării proprietății intelectuale și importanței proprietății intelectuale, pentru dezvoltarea socio-economică a țării noastre, dar și din punct de vedere personal a titularului de drepturi. În acest sens, ne dorim ca în acest an să elaborăm un sistem de e-learning, cursuri la distanță, dedicat pentru persoanele inițiate deja în proprietate intelectuală sau pentru cei care urmează să manifeste interes, din diferite domenii, sistemul de indicații geografice, sistemul de protecție a indicațiilor geografice, de definitivare a prevederilor legale, în vederea certificării și controlului produselor cu indicații geografice. O altă provocare ar fi elaborarea, până în 2019, a unei platforme informaționale, în care am cumula toate datele despre proprietatea intelectuală de la toate instituțiile statului, dar și de la instanțele judecătorești. Astfel, să avem o platformă comună de informații despre proprietatea intelectuală: de la Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Procuratură, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și alte instituții. Respectarea drepturilor de autor și a celor conexe BizLaw: Care este situația în ceea ce privește respectarea drepturilor de proprietate intelectuală? Au conștientizat cetățenii că aceste drepturi trebuie respectate? Lilia Bolocan: Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală este consfințită și de Constituția Republicii Moldova, dar norme legale privind aplicarea și respectarea drepturilor găsim în diferite acte legislative atât promovate de către AGEPI, cât și de alte instituții ale statului, inclusiv instituții de drept. Totuși, important este să înțelegem că statul Republica Moldova oferă cetățeanului și titularilor naționali și străini un instrument legal de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală. În ce măsură titularul dorește să aplice acest drept este alegerea fiecăruia. Dar în ce măsură noi respectăm dreptul titularului, iarăși, este o alegere a noastră, dar noi ne dorim ca această alegere să fie conștient focusată pe drepturi, pe respectarea drepturilor. De aceea, ne străduim foarte mult să educăm populația, în sensul în care să fie pe înțelesul tuturor, până unde sunt drepturile mele de utilizare a operelor, a etichetelor, a mărcilor, a logourilor și tot așa mai departe. De unde începe încălcarea drepturilor titularului? Această linie, care de multe ori pare a fi una flexibilă, dar de fapt, de cele mai multe ori, este stabilită legal și lucrurile devin foarte clare atunci când te inițiezi un pic în proprietatea intelectuală. Pentru anul 2016 am urmărit o scădere a dosarelor pe cauze penale, în schimb vedem o mică creștere la dosarele pe cauze contravenționale, iar sancționarea drepturilor de proprietate intelectuală și penală, și contravențională, inclusiv până la privarea libertății. BizLaw: Atunci când o persoană vrea să înceapă un business, care sunt primele acțiuni pe care trebuie să le întreprindă, astfel încât să obțină protecție în domeniul proprietății intelectuale? Lilia Bolocan: Este foarte diferit, deoarece o afacere poate fi pornită în diferit context. Poate fi promovat un produs sau un serviciu nou, sau poate fi pornită o afacere în baza unei franchise sau în baza unei scrisori de utilizare. Important este ca, atunci când antreprenorul finalizează procedura de înregistrare, exact următorul pas este să se gândească dacă dorește sau nu să-și protejeze proprietatea intelectuală: fie marcă, fie logo, fie design, ceea ce ar însemna ambalaj, fie serviciile inovative pe care le promovează sau nu dorește. Este alegerea antreprenorului să apeleze la respectarea proprietății intelectuale sau nu. Pentru noi este important ca antreprenorul să o facă conștient. În cazul în care consideră că vrea să se împărtășească cu toată lumea cu produsele, serviciile, marca, operele sale, dar, în cazul în care vrea totuși o protecție trebuie să vină la AGEPI sau să depună cerere online. Din 2014, avem posibilitatea de a face abstracție de distanța fizică și printr-un click putem să depunem cerere la AGEPI, inclusiv să fie utilizat sistemul MPay, de a anexa documentele adiționale. Prin diferite modalități, putem să fim cât mai aproape de antreprenori și de titularii din toate categoriile. BizLaw: Cât de des sunt încălcate drepturile de autor în Republica Moldova și dacă acest lucru se face din necunoștință de cauză sau, în goana după profit, unii încearcă marea cu degetul? Lilia Bolocan: În primul rând, pornim de la faptul că operele de artă sau operele din domeniul drepturilor de autor, nu este obligatoriu să fie înregistrate la AGEPI. Din momentul în care s-a pus ultimul punct sau ultima notă, sau o ultimă pensulă pe o operă de artă și din moment ce acest lucru s-a făcut public, printr-un fel oarecare, automat opera cade sub incidența drepturilor de autor. Pe de altă parte, încălcarea drepturilor în contextul în care avem această avalanșă de dezvoltare a sistemelor informaționale, bineînțeles că este foarte frecvent întâlnită. Așa cum o operă poate fi copiată de pe internet sau pe diferite suporturi care pot copia sau permit utilizatorului să valorifice într-un fel sau altul o operă de artă, este o provocare foarte mare pentru sistemul drepturilor de autor. Și nu doar în Republica Moldova, ci și la nivel global. Tocmai de aceea, în asemenea situații noi considerăm că responsabilitatea primară în vederea urmării cum se respectă drepturile mele ca și titular, este a titularului. Statul oferă instrumente prin care titularul să aibă grijă de proprietatea sa. Numărul încălcărilor contravenționale, în creștere BizLaw: Cum sunt soluționate conflictele ce țin de protecția proprietății intelectuale? Unde se adresează cetățenii? Lilia Bolocan: Aceste dispute pot apărea chiar la prima decizie provizorie, care se produce în cadrul AGEPI. Deja după lansarea primei decizii, care poate fi un aviz provizoriu, se oferă posibilitatea de a interveni cu anumiți factori suplimentari, care pot ajuta la luarea altei decizii. După care, o altă etapă unde sunt prezente disputele dintre mărci sau dintre titularii de drept de autor sau de brevete, este Comisia de Contestații, care este o structură pe lângă AGEPI. Doar după ce se iese cu decizia din Comisia de Contestații, următoarele etape de dispute se produc în instanțe. O parte din dispute, care sunt apelate deseori la AGEPI, de exemplu, înregistrarea unei mărci cu rea-credință, nu este domeniul nostru de decizie. În aceste cazuri se iau decizii în instanțele judecătorești. Există, de asemenea, diferite situații când AGEPI, conform legislației, este în drept să ia decizii. Domeniul nu duce lipsă de litigii BizLaw: Dacă tot am ajuns la capitolul instanțe și dispute, cu siguranță aici apar și avocații. Cât de pregătiți sunt apărătorii în ceea ce vizează domeniul proprietății intelectuale?  Lilia Bolocan: Domeniul proprietății intelectuale devine din ce în ce mai apelat și devine din ce în ce mai răspândit. Experiența în alte țări arată că domeniul proprietății intelectuale este unul foarte important în dezvoltarea economiilor moderne și are un rol important în promovarea de inovații, de soluții tehnologice noi. De asemenea, este un domeniu, care influențează nemijlocit asupra profitului individual sau a profitului corporațiilor, sau a profiturilor pentru Guverne. Acest lucru nu poate fi trecut cu vederea, de către solicitanții din Republica Moldova. De aceea, da, există avocați care se instruiesc în acest sens, există avocați care vin la AGEPI și urmează cursurile în domeniul proprietății intelectuale, care se specializează în acest domeniu și care sunt într-o continuă colaborare cu AGEPI. Așa că, ne întâlnim pe subiectul unor dispute, cât și pe subiectul de schimb de experiență, de discuție a cazurilor concrete, de promovare a celor mai bune practici atât din regiune, cât și la nivel global. BizLaw: Pe viitor, ce vă doriți pentru AGEPI? Lilia Bolocan: Ne dorim ca inventatorii, solicitanții, companiile să obțină protecția proprietății intelectuale la AGEPI cât mai ușor, protecția să fie cât mai puternică, iar prețurile să fie cât mai mici. BizLaw: Vă mulțumesc pentru răspunsuri. La mulți ani, cu ocazia împlinirii celor 25 de ani de activitate!